IMAGINE ANTET

  • poza1
  • poza2
  • poza3
  • poza4

NSSM 50 - pentru sectorul cresterii animalelor


1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Continut
Art. 1. - Normele specifice de securitate a muncii pentru sectorul cresterii animalelor, cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de munca.
1.2. Scop
Art. 2. - Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea pericolelor de accidentare existente in cadrul acestor activitati, proprii celor patru componente ale sistemului de munca (executant - sarcina de munca -mijloace de productie - mediu de munca).
1.3. Domeniu de aplicare
Art. 3. - Se aplica persoanelor juridice precum si persoanelor fizice care desfasoara activitati in sectorul cresterii animalelor, indiferent de forma de proprietate asupra capitalului social si de modul de organizare a acestora.
1.4. Conexiunea cu alte acte normative
Art. 4. - (1) Prevederile prezentelor norme se aplica cumulativ cu Normele generale de protectie a muncii.
(2) Pentru activitatile nespecifice sau auxiliare lucrarilor din sectorul cresterii animalelor, se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate in anexa 1.
Art. 5. - La executarea lucrarilor din sectorul cresterii animalelor se vor respecta toate standardele in vigoare referitoare la calitatea si tehnologia de executie, precum si standardele de protectie a muncii prezentate in anexa 2.
1.5. Revizuirea normelor
Art. 6. - Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate ori de cate ori este necesar ca urmare a schimbarilor de natura legislativa, tehnica etc, survenite la nivel national, ale unitatilor sau proceselor de munca.
2. PREVEDERI COMUNE
2.1. Selectia personalului in vederea incadrarii si repartizarii pe locuri de munca
Art. 7. - Lucrarile conform Art. 3, pot fi executate numai de persoane avand varsta peste 18 ani care au calificarea necesara, cunosc procedeele de lucru, aparatura si instalatiile meseriei pe care o practica si au fost instruite din punct de vedere al securitatii si igienei muncii.
Art. 8. - Persoanele care nu sunt calificate pentru meseria respectiva sau nu au implinit 18 ani pot fi admise la lucru in conditii normale ca ajutor, numai sub supravegherea directa a cadrelor calificate in aceste lucrari si numai dupa insusirea instructajului de protectie a muncii.
Art. 9. - Nu se pot angaja persoane sub 18 ani, persoane cu afectiuni pulmonare cronice, afectiuni nervoase cu accese epileptiforme, invaliditati care nu permit eforturi fizice, afectiuni cardiace cronice sau acute sau cu alergii la contactul cu materii organice sau mirosuri de disconfort.
Art. 10. - Repartizarea la locurile de munca se efectueaza numai dupa calificarea pe care o au executantii pentru lucrarile ce li se incredinteaza, modul cum si-au insusit notiunile corespunzatoare acestor lucrari si aptitudinea, experienta, capacitatea fizica si neuropsihica.
2.2. Controlul medical la angajare si periodic
Art. 11. - Personalul, indiferent de varsta si sex, poate fi incadrat numai dupa efectuarea examenului medical si care sa ateste ca este apt pentru astfel de munca, cu riscurile legate de expunerea profesionala la agenti biologici.
Art. 12. - Personalul va face un control medical periodic, in functie de specificul activitatii si conditiile in care acesta se desfasoara, inclusiv pentru cei expusi la agenti biologici.
2.3. Instruirea personalului
Art. 13. - (1) Organizarea si desfasurarea activitatii de instruire a lucratorilor in domeniul securitatii muncii se vor realiza potrivit prevederilor Normelor generale de protectie a muncii in vigoare.
(2) Agentul economic se va asigura ca muncitorii din cadrul unitatii primesc o instruire completa privind:
a) riscuri potentiale pentru sanatate;
b) precautii care trebuie luate pentru prevenire a expunerii la agentii biologici;
c) cerinte de igiena;
d) purtarea si utilizarea echipamentului individual de protectie;
e) masurile care trebuie luate de muncitori in cazul unor evenimente si pentru prevenirea lor.
(3) Instruirea va respecta:
a) va fi efectuata la inceputul activitatii care implica contactul cu agentii biologici;
b) va fi adaptata ca sa tina cont de riscurile noi sau modificate;
c) se va repeta periodic.
(4) Agentul economic va asigura instructiuni proprii de securitate a muncii afisate la locul de munca.
2.4. Dotarea personalului cu echipament individual de protectie
Art. 14. - Agentii economici au obligatia sa acorde gratuit echipament individual de protectie adecvat intregului personal expus riscurilor de accidentare si imbolnavire profesionala conform NORMATIVULUI-CADRU aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul nr. 225 din 21 iulie 1995.
Art. 15. - (1) Stabilirea mij bacelor individuale de protectie (sortimente si tipuri) se face pe baza analizei si cumularii factorilor de risc la care este expusa persoana in timpul indeplinirii sarcinii de munca, de catre comisia mixta, compusa din personal de specialitate apartinand agentului economic si un reprezentant al organizatiei sindicale si se aproba de consiliul de administratie.
(2) Selectionarea si utilizarea adecvata a mijloacelor individuale de protectie a mainilor, fetei si ochilor impotriva caderilor de la inaltime se va face pe baza instructiunilor elaborate de M.M.P.S.
(3) In cazul activitatilor pentru care exista un risc privind sanatatea si securitatea muncitorilor, datorita muncii cu agenti biologici, se vor lua masuri pentru a se asigura ca echipamentul de protectie este:
a) depozitat corespunzator intr-un loc bine definit;
b) verificat si curatat inainte si in orice caz dupa utilizare;
c) reparat daca a fost defect sau inlocuit inainte de alta utilizare.
2.5. Protectia impotriva electrocutarii
Art. 16. - (1) Instalatiile electrice din fermele ce crestere si ingrasare a animalelor si pasarilor trebuie sa corespunda prevederilor Normelor specifice de securitate a muncii peiitru utilizarea energiei electrice (anexa 1 pct. 1).
(2) Personalul de deservire si intretinere a instalatiilor si echipamentelor electrice, precum si a utilajelor actionate electric, trebuie sa respecte prevederile privind utilizarea si verificarea periodica a respectivelor instalatii, echipamente si utilaje electrice.
(3) Pentru prevenirea pericolului de electrocutare conducatorul locului de munca va verifica zilnic, inainte de punerea sub tensiune, utilajele si echipamentele actionate electric. Remedierea defectiunilor va fi executata de electricianul de serviciu.
(4) Instalatiile electrice de forta si de lumina din toate tipurile de grajduri si anexele acestora, de la instalatiile de uscat furaje verzi, de la instalatiile de incubatie si de la orice alte cladiri, precum si instalatiile aferente sectorului zootehnic vor fi executate conform normelor tehnice in vigoare, iar mentinerea lor in perfecta stare de functionare este obligatorie.
2.7. Organizarea locului de munca
Art. 25. - Lucrarile de crestere a animalelor se efectueaza numai cu aprobarea conducatorului procesului de productie, pe baza tehnologiilor de hranire si dupa efectuarea instructajului cu privire la exploatarea instalatiilor si a echipamentelor tehnice si cu privire la securitatea muncii.
Art. 26. - Inainte de inceperea lucrului, persoana insarcinata cu supravegherea operatiilor de furajare, adapare si intretinere va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor.
Art. 27. - La locurile de munca permanente se vor afisa, in mod obligatoriu, instructiuni de folosire a utilajului si indicatoare de securitate conform standardului in vigoare, iar salariatii vor avea la dispozitie sculele, dispozitivele de abordare si contentionare etc. pentru a putea executa lucrarile cu efort minim, in mod nepericulos si in pozitie cat mai comoda de lucru.
Art. 28. - La executarea lucrarilor de sudare si taiere a metalelor in grajdurile de animale, magazii, depozite sau in apropierea elementelor de constructie combustibile, se vor lua masuri de prevenire a incendiilor prin acoperirea acestora cu saci umectati si pregatirea unor vase cu apa, stingatoare cu praf inert si dioxid ce carbon si cu spuma carbonica pentru stingerea unui eventual inceput de incendiu.
Art. 29. - Nu se admite abordarea si contentionarea animalelor retive decat daca exista dispozitivele necesare in stare de functionare (baston de conducere, travaliu, iavasa etc).
Art. 30. - Utilajele vor fi bine fixute, legate la pamant si dotate cu aparatori si dispozitive de protectie in buna stare. De asemenea, utilajele vor avea afisate instructiunile tehnice de exploatare si instructiurd proprii de aplicare a normelor de protectia muncii.
Art. 31. - Personalul trebuie sa poarte echipamentul individual de protectie corespunzator lucrarilor pe care le executa cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul-cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie aprobat de M.M.P.S.
Art. 32. - Zilnic, inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca si seful de echipa vor verifica starea de sanatate si oboseala a salariatilor. Daca acestia se afla sub influenta bauturilor alcoolice vor fi indepartati de la lucru.
Art. 33. - Persoanele cu atributii de serviciu vor urmari si vor interzice introducerea si consumul bauturilor alcoolice in unitate: si la locurile de munca, cunoscand ca raspund personal de starea si capacitatea de munca a salariatilor din subordine pe tot timpul lucrului.
Art. 34. - La repartizarea lucrarilor pe salariati, conducatorul locului de munca sau seful de echipa va indica procedeul corect si nepericulos de lucru si masurile corespunzatoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare.
De asemenea, va verifica starea echipamentului individual de protectie si a echipamentului individual de lucru care; va fi folosit la lucrarea respectiva.
Art. 35. - Deratizarea, dezinfectiile si dezinsectiile vor fi efectuate de salariati in perfecta stare de sanatate si instruiti in mod special; in timpul lucrarilor va fi purtat obligatoriu echipamentul de protectie.
2.8. Medicamente si substante toxice
Art. 36. - Pentru inlaturarea pericolului de accidentare, ca urmare a folosirii necontrolate a medicamentelor de catre salariati, acestea vor fi pastrate sub cheie de un angajat cu obligatii nominalizate prin fisa postului, ordin sau decizie scrisa de catre agentul economic.
Art. 37. - Salariatii care lucreaza cu substante toxice in operatiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie vor fi dotati cu echipament individual de protectie, care se atribuie conform normativului in vigoare. Acest echipament va fi folosit in mod obligatoriu numai in timpul lucrarilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, manipularii, transportarii sau depozitarii substantelor toxice, interzicandu-se folosirea lui in afara serviciului.
Art. 38. - Substantele toxice trebuie depozitate si pastrate in magazii special amenajate, tinute in permanenta sub cheie. Aceste magazii vor fi dotate, in mod obligatoriu, cu aparatura necesara masurarii, cantaririi si dozarii substantelor toxice si cu pichete de stingere a incendiilor.
2.9. Combaterea noxelor
Art. 39. - Adaposturile pentru animale trebuie sa fie prevazute cu sisteme de canalizare si ventilatie. Independent de gradul de impurificare a aerului se va prevedea ventilatie naturala sau mecanica.
Art. 40. - Sistemul de canalizare va avea inclinare pentru scurgerea lichidelor in bazinele de colectare. Acestea vor fi acoperite cu capace suficient de rezistente si incuiate cu lacat. Curatarea periodica a bazinelor de colectare (foselor) este obligatorie.
Art. 41. - Gazele vor fi evacuate de la locul de producere sau din apropierea lor printr-un sistem de ventilatie eficace, care sa corespunda prevederilor din Normele generale de protectie a muncii.
Art. 42. - Accesul personalului in zonele periculoase unde exista acumulari de gaze (platformele cu dejectii, camine, fose etc.) va fi blocat si marcat vizibil cu placi de avertizare si interdictie. Capacele foselor, camera gratarelor, bazinele de receptie etc. vor fi inchise cu lacat, iar cheia va fi la conducatorul locului de munca.
Art. 43. - Lunar, personalul de la statia de epurare va fi supus controlului medical.
Art. 44. - Atunci cand este necesar sa se patrunda in locuri cu substante nocive, echipa de interventie va fi echipata cu mijloace de protectie individuala corespunzatoare (aparate izolante, aparate de salvare etc).
Art. 45. - Pentru prevenirea formarii pulberilor vegetale explozive si obtinerea concentratiilor sub valorile admise de norme se vor etansa capacele si imbinarile de la morile cu ciocane, iar instalatia de ventilatie se va folosi corect.
2.10. Probleme de energie termica
Art. 46. - In sectorul cresterii animalelor (hale, adaposturi, grajduri, padocuri etc), la toate instalatiile care produc si folosesc energia termica se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii la producerea energiei termice (anexa 1, pct. 2) si Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice (anexa 1 pct. 3).
Art. 47. - Personalul de deservire si de exploatare a instalatiilor mecanice sub presiune trebuie sa fie calificat si instruit in acest scop. Pentru cazanele cu aburi, fochistii trebuie sa indeplineasca conditiile cerute de instructiunile tehnice ale I.S.C.I.R.
Art. 48. - Persoanele care se ocupa cu lucrarile de exploatare, intretinere si reparatii in centralele termice trebuie sa respecte prevederile normativelor in vigoare care reglementeaza securitatea muncii in instalatiile generatoare de vapori, astfel ca deservirea sa se faca fara pericol de accidentare si conform instructiunilor de instalare, intretinere si deservire elaborate de unitatile constructoare.
Art. 49. - Instalatiile termice vor fi tinute in perfecta stare tehnica de functionare si de curatenie, controlul preventiv facandu-se de catre responsabilul energetic desemnat.
Art. 50. - Conductele imbinate cu flanse, prin care se transporta fluide sub presiune, care pot provoca arsuri vor fi prevazute cu mansoane de protectie.
Art. 51. - Pentru prevenirea accidentelor se vor respecta strict urmatoarele reguli:
1. Inainte de pornirea cazanului din centrala termica, se va face ventilatia lui timp de 2 minute.
2. Dupa fiecare oprire a cazanului se va inchide conducta de alimentare cu gaze.
3. La fiecare pornire a cazanului din centrala termica sa se verifice daca presiunea gazului pe conducta de alimentare este conform instructiunilor de exploatare.
4. Nu se va deschide ventilul de pe conducta de gaz pana cand nu este asigurata sursa de aprindere din fata arzatorului (flacara pilot).
5. Dupa oprirea cazanului centralei, se va face din nou o ventilatie a focarului timp de cel putin 5 minute.
Art. 52. - Aparatele de masura si control din centrala termica vor avea trasate pe cadran limitele maxime si minime admise pentru functionare.
2.11. Probleme de microclimat
2.11.1. Masuri generale
Art. 53. - Instalatiile de ventilatie generala si locala din halele de crestere si ingrasare a animalelor vor fi in buna stare, urmarindu-se functionarea lor in permanenta la parametrii proiectati.
Art. 54. - La reglarea sistemului de ventilatie pentru evacuarea gazelor care viciaza aerul in adaposturi (amoniac, hidrogen sulfurat, dioxid de carbon) se va tine seama ca miscarea aerului sa nu depaseasca 1 m pe secunda.
Art. 55. - Locul de unde se capteaza aerul proaspat se va alege dintr-o zona fara noxe.
Art. 56. - La folosirea sistemelor de incalzire, temperatura maxima a aerului la iesirea din aparate va fi cea stabila in tehnologia de crestere si ingrasare a animalelor.
2.11.2. Asigurarea microclimatului in fermele de porcine
Art. 57. - Aleile de serviciu intre boxe trebuie sa fie in permanenta curate si libere. Pe cat posibil, aleile se vor executa din materiale care nu permit alunecarea, pentru a preveni accidentele. Cand aleile si boxele sunt ude sau murdare se circula cu atentie.
Art. 58. - La introducerea rumegusului in boxele de maternitate precum si in timpul curateniei zilnice, se va evita formarea de praf, atingerea rumegusului de becurile infrarosii si stropirea acestora, intrucat se pot produce incendii si electrocutari.
Art. 59. - Gurile de canal din boxe vor fi permanent acoperite cu gratare, pentru prevenirea caderilor prin alunecare in canal.
Art. 60. - Pornirea motoarelor electrice de la ventilatie si incalzirea termica se vor face numai de la intrerupator. Reglarea jaluzelelor spre conductele de incalzire se va face numai atunci cand electromotoarele sunt oprite.
Art. 61. - Becurile infrarosii vor fi montate numai dupa scoaterea instalatiei de sub tensiune. Se interzice atingerea reflectoarelor in timpul cand becurile infrarosii sunt sub tensiune.
2.11.3. Asigurarea microclimatului in fermele de pasari
Art. 62. - In cazul incalzirii halelor cu aeroterme ce folosesc combustibil lichid se vor respecta urmatoarele:
- se interzice folosirea aerotermei daca prezinta la racorduri scurgeri de combustibil;
- diferitele tipuri de aeroterme vor fi supravegheate in permanenta, numai de personalul instruit special pentru aceste utilaje;
- este interzis altor persoane sa puna in functiune, sa verifice si sa remedieze aceste aeroterme.
Art. 63. - In cazul incalzirii halelor cu aeroterme care folosesc ca agent de incalzire apa calda, apa supraincalzita si abur este interzisa repararea aerotermei cand agentul circula sub presiune si se va astepta pana la racirea aerotermei.
Art. 64. - In cazul incalzirii halelor cu eleveuze cu gaz, se vor face verificari periodice si se va controla daca conductele de alimentare nu au scapari de gaze. De asemenea, este Interzisa folosirea eleveuzelor necorespunzatoare, iar in timpul folosirii lor vor fi permanent supravegheate pentru a preveni accidentele ce ar putea surveni in urma opririi si pornirii gazelor.

3. ACTIVITATEA DE PREGATIRE SI DISTRIBUIRE A HRANEI
3.1. Reguli generale
Art. 65. - (1) Se interzice cumpararea de tractoare, masini agricole, utilaje si instalatii la care nu sunt realizate de catre constructor masurile tehnice de securitate a muncii stabilite de Normele generale de protectie a muncii si de prezentele norme (dispozitive de protectie a muncii, aparatori de protectie, carcase metalice, intrerupatoare etc).
(2) In cazul in care persoana juridica, precum si persoana fizica procura tractoare, masini agricole, utilaje si instalatii la care lipsesc aparatorile, dispozitivele si mijloacele de protectie sau care prezinta pericol de accidentare in timpul exploatarii, responsabilitatea, in caz de accident - se muta de la constructor la cei care au introdus in exploatare un asemenea tractor, masina sau instalatie neconforma cu normele de protectie a muncii.
(3) Persoanele juridice sau fizice au obligatia de a procura numai acele echipamente tehnice, tractoare, masini agricole si instalatii care sunt conforme cu prevederile Legii protectiei muncii, care stabileste ca echipamentele tehnice pot fi fabricate, importate, comercializate si folosite numai daca indeplinesc conditiile de protectie a muncii certificate de organele competente, potrivit legii.
Art. 66. - Pentru prevenirea accidentelor se interzice:
a) pornirea utilajelor pana nu se verifica instalatia electrica, starea tehnica si daca in interior nu se gasesc corpuri straine.
b) folosirea utilajelor cu organe active (cutite, ciocane, melc de amestecare) si transmisii defecte;
c) functionarea masinilor cu organe active dezechilibrate;
d) punerea in functiune a utilajelor fara aparatori de protectie;
e) deschiderea capacelor de la camerele de macinare si tocare pana nu se opreste organul activ (rotorul) cu ciocane sau cutite;
f) punerea in functiune a utilajului, dupa remedierea defectiunii, decat dupa controlul legarii la pamant.
3.2. Pregatirea hranei
3.2.1. Utilaje si instalatii pentru pregatirea furajelor grosiere si suculente
Art. 67. - Se vor asigura urmatoarele masuri de securitate a muncii:
a) tocatorile pentru grosiere si suculente se vor fixa bine, pentru a nu se deplasa in timpul functionarii;
b) se va verifica inainte de inceperea lucrului starea cutitelor si, in special, strangerea si asigurarea acestora pe toba de tocare. Pentru fixarea cutitelor se interzice folosirea suruburilor si a piulitelor cu filet uzat.
c) personalul de deservire al tocatorii trebuie sa aiba hainele bine stranse pe corp si parul strans sub basc, sapca sau boneta;
d) alimentarea tocatorilor se va face de catre salariati instruiti care vor avea grija ca la impingerea tulpinilor sau radacinoaselor sa nu se apropie cu mainile de angrenajele sistemului de alimentare. Jgheabul de alimentare al tocatorilor va fi acoperit pe o lungime de cel putin 35 cm de la varfurile de alimentare;
e) In timpul functionarii masinii este interzisa urcarea in picioare pe carcasa aparatorii de la paletele tocatorii, in scopul dirijarii cosului de evacuare a nutreturilor;
f) In timpul lucrului nu se vor face reglari, ungeri, montari sau demontari de piese;
g) deserventul tocatorii nu are voie sa intervina pentru repararea agregatului; aceasta operatie va fi executata de mecanicul de intretinere;
h) deserventul trebuie sa observe ca in timpul functionarii sa nu patrunda in masina corpuri metalice sau pietre care pot deteriora cutitele si provoca accidente prin fisurarea si desprinderea unor bucati din ele in timpul lucrului;
i) In timpul lucrului este interzis sa se gaseasca oameni la locul de depozitare a materialului tocat, existand pericolul de a fi loviti sau acoperiti de materialul ce se depoziteaza;
j) In timpul functionarii, cand se constata o blocare a tocatorii cu radacinoase, aceasta nu se va desfunda cu mana sau cu alte unelte; se va opri mai intai masina si apoi se efectueaza deblocarea;
k) In jurul cazanelor de oparit sau fiert se vor monta balustrade de sprijin distantate de marginea cazanului la 10-15 cm. Pe pardoseala se vor monta gratare de lemn, pentru a preintampina alunecarile sau caderile in cazan;
l) In scopul evitarii oparirii, cand se executa operatiunea de golire, in interiorul cazanelor vor fi instalate dispozitive mecanice, sub forma de furca, gratar sau pompe pentru golire;
m) cazanele care utilizeaza aburi vor fi prevazute cu hote sau alte instalatii de ventilatie, pentru absorbtia aburului si inlaturarea atmosferei incarcata cu vapori;
n) este interzisa repararea si desfundarea cazanelor aflate sub presiune, inainte de deschiderea si golirea acestora;
o) cazanele si aparatele de masura si control vor fi supuse verificarilor periodice;
p) este interzisa depasirea presiunii prevazute in instructiunile de folosire a cazanului.
3.2.2. Utilaje pentru pregatirea furajelor
Art. 68. - La utilajele pentru pregatirea furajelor se vor respecta urmatoarele reguli:
a) deservirea morilor cu ciocane se va face numai de personal pregatit pentru aceasta munca si care a fost instruit cu regulile securitatii muncii;
b) tabloul electric de distributie a energiei electrice va fi amplasat in incapere separata;
c) se va controla sa nu patrunda corpuri metalice la ciocane care pot sa le desprinda din articulatii si sa sparga carcasa morii. La constatarea patrunderii unui corp strain in moara, se va opri utilajul si acesta va fi eliminat;
d) la actionarea morii cu motor termic se va asigura ca evacuarea gazelor arse sa se faca in afara si cat mai departe de pereti sau acoperisuri, pentru a se evita intoxicatiile si incendiile;
e) In cladirea morii se interzice cu desavarsire fumatul si folosirea focului deschis;
f) este interzisa depozitarea in incaperea morii cu ciocanele a materialelor, combustibililor si lubrifiantilor;
g) este interzisa blocarea cu materiale sau cu saci cu produse a cailor de acces (scara si spatii de trecere sau manipulare) precum si la materialele pentru stins incendiul;
h) Incaperile in care lucreaza morile cu ciocane vor fi prevazute cu ferestre rabatabile care sa asigure patrunderea aerului proaspat in interiorul acestora.
3.2.3. Amonizarea paielor in sira
Art. 69. - In fermele de taurine, care furaj eaza animale cu paie, se foloseste operatia de amonizare a paielor, care consta in injectarea amoniacului anhidric in sira de paie, acoperita cu folie de material plastic.
Pentru transportul si injectarea amoniacului anhidru se folosesc numai autocisterne si remorci cisterne autorizate de I.S.C.I.R.
Art. 70. - Amoniacul anhidru imbuteliat poate provoca accidente prin contact sau explozie si se impune ca la manipularea, transportul si folosirea acestuia sa se ia masuri de prevenire a accidentelor. Amoniacul anhidru are efecte daunatoare asupra sanatatii omului, atacand caile respiratorii, mucoasa ochilor, a nasului si I. gatului, iritand si distrugand tesuturile. O concentratie ridicata de amoniac irita sistemul nervos central. Este obligatoriu ca personalul sa fie instruit in mod special cu referire la amoniacul anhidru.
Art. 71. - Intrucat la umplere, la atingerea nivelului maxim, incep sa apara la capatul tevii de verificare, particule de amoniac sub forma de ceata, personalul de serviciu va purta masca pe figura.
Art. 72. - Locul in care se va face transvazarea amoniacului din autocisterna trebuie sa se afle departe de depozite de alimente, surse de apa potabila si cai de comunicatii publice. De asemenea, in apropierea locului unde se fac aceste operatii, sa existe un vas cu apa curata, solutie de 1% acid acetic si tifon steril pentru spalarea eventuala a leziunilor.
Art. 73. - Locurile de parcare a autocisternelor pentru transportat amoniac anhidru trebuie marcate si asigurate impotriva incendiilor, iar accesul persoanelor straine interzis .
Art. 74. - Formatia de lucru va fi numita prin decizie de economic detinator al sirelor de paie, iar instructajul de protectie a muncii se va consemna in fisa individuala de instructaj.
Art. 75. - Cu cisterna pentru transportat amoniac anhidru va lucra numai personalul instruit si numit prin decizie de conducerea unitatii detinatoare.
Art. 76. - Este interzisa pornirea motoarelor termice, electrice, comutatoarelor, intrerupatoarelor si folosirea focului deschis in zona unde se lucreaza. In timpul lucrului este interzis a se manca, a bea si a fuma.
Art. 77. - Nu este admisa aprinderea focului in timpul operatiilor de umplere si de golire, intrucat in concentratie de 16-25% cu aerul, amoniacul arde.
Art. 78. - In timpul lucrului se observa racordurile, locurile de etansare, indicatiile manometmlui. De asemenea, se controleaza daca nu se scurge amoniacul pe la locurile de imbinare, intre furtun si racorduri; furtunul de transvazare trebuie pastrat cu atentie si ferit de lovituri sau zgarieturi.
Art. 79. - In locul de transvazare trebuie sa fie prezenti cel putin doi muncitori pentru ca in cazul accidentarii unuia, celalalt sa poata interveni sau sa ceara ajutor.
Echipamentul pentru introducerea amoniacului anhidru in sira de paie se monteaza la remorca cisterna pentru transportat amoniac anhidru si este format din racord de legatura, furtun si sonda. Racordul de legatura va cuprinde: conducta, robinetul si. manometrul. Furtunul din cauciuc special va fi prevazut cu capete de prindere, necesare pentru racordul de legatura la sonda.
Sonda, cu lungime de 3 m, are un varf ascutit pentru usurarea patrunderii in sira de paie. La capatul dinspre furtun, sonda are doua manere, pentru o mai buna apucare si impingere in sira de paie.
Presiunea de lucru \s fi de 3 bar
Art. 80. - Deserventul sondei va fi echipat cu echipamentul individual de protectie prevazut in Normativul cadru.
Ajutorul deserventului va fi conducatorul tractorului; el va purta un echipamentde protectie identic, in timpul amonizarii.
Art. 81. - Se va respecta cu strictete obligativitatea spalarii mainilor si fetei la sfarsitul zilei de munca.
Art. 82. - In apropierea locului de munca, se interzice prezenta oricarui salariat permanent, a salariatilor sezonieri si a persoanelor straine.
Art. 83. - Amoniacul se injecteaza cu sonda speciala in sirele de paie in puncte amplasate in zig-zag. In cazul sirelor din baloti de paie, sonda de injectare se introduce pe cat posibil in spatiul dintre baloti.
La invelirea sirei de paie ce va fi amonizata, foliile de plastic se vor petrece una peste alta in asa fel incat sa asigure o etanseitate deplina pe toata durata procesului de amonizare.
Art. 84. - Masca de gaze se scoate de pe figura numai dupa ce robinetul de la recipientul cisterna a fost inchis. Scoaterea mastilor se face pe rand, incepand cu seful formatiei de lucru. Numai dupa ce s-a constatat ca nu se mai simte prezenta amoniacului in atmosfera isi vor scoate mastile si ceilalti. Dupa terminarea lucrului, se va aplica dopul de cauciuc la cartusul filtrant.
Art. 85. - Daca oprirea amoniacului nu se poate face prin inchiderea armaturii, iar evacuarea amoniacului este periculoasa, se va cere ajutor imediat, iar locul neetans se va stropi cu apa.
Art. 86. - In cazul lezarii pielii, se scoate imbracamintea si se spala locul cu solutie 1% acid acetic, apoi cu apa curata. Portiunea pielii vatamate nu se va acoperi cu bandaj sau cu diferite substante uleioase; in cazul lezarii ochilor, se deschid pleoapele si se spala cu o cantitate mare de apa.
Art. 87. - In caz de intoxicatii, accidentatul se scoate din atmosfera gazata, la aer, este lasat sa stea linistit si i se administreaza o cantitatea mare de apa, in care s-a adaugat otet sau zeama de lamaie; i se poate da, de asemenea, lapte sau albus de ou. In cazuri mai grave se administreaza cofeina, iar in situatii de stop cardio-respirator se administreaza oxigen printr-un vas barbotor cu solutie de acid acetic 1%; daca nu-si revine se solicita ajutorul medicului.
3.2.4. Tratarea grosierelor cu hidroxid de calciu
Art. 88. - Instalatia pentru pregatirea grosierelor si tratarea cu hidroxid de calciu (solutie de var) este formata din transportorul de alimentare, masina de tocat baloti, remorca amestecatoare, remorca cisterna pentru solutie de var si un incarcator cu graifer.
Instalatia efectueaza maruntirea furajelor c-i incarcarea acestora in remorca amestecatoare.
Concomitent cu incarcarea remorcii se face imprastierea solutiei de var.
Dupa incarcare, remorca este transportata la siloz unde materialul descarcat este impins intr-un strat uniform cu ajutorul tractorului cu lama.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii pentru lucrarile din cultura mare (anexa 1, pct.4).

3.3. Distribuirea hranei
3.3.1. Taurine
Art. 89. - Desfacerea sirelor din baloti se va face numai de sus in jos, folosindu-se in acest scop scari corespunzatoare. Se interzice desfacerea sirelor intr-un mod in care s-ar putea crea tunele, intrucat acestea provoaca accidente prin prabusire.
Art. 97. - Se va da o atentie deosebita deplasarii utilajelor de transport nutreturi si remorcilor tehnologice, 'in special daca deplasarea are loc in interiorul adaposturilor.
3.3.2. Pasari
Art. 98. - Pornirea si oprirea din hale se va face de catre crescatorul de pasari, iar in cazul aparitiei defectiunilor acesta va anunta dupa caz, mecanicul sau electricianul de intretinere.
Art. 99. - Operatiunile de intretinere, reglare si remediere a defectiunilor se vor executa de catre salariatii de specialitate cu utilajul oprit si scos de sub tensiune. La tabloul de comanda se va afisa tablita de avertizare cu inscriptia NU CUPLATI - SE LUCREAZA
Art. 100. - Este interzisa deplasarea autobuncarului sau remorcii cu melcul descarcator ridicat, iar manevrarea acestuia se va face cu dispozitivul care se afla in dotarea autobuncarului. Se interzice manevrarea manuala a melcului descarcator cu ajutorul cablului, franghiei etc.
Art. 101. - Este interzis a intra in buncarul cu furaje tampon al halei unde exista pericolul de ingropare in furaje si asfixiere.
Art. 102. - Curatarea buncarelor tampon se va face numai dupa ce se va demonta legatura dintre transportorul de furaje si buncar.
Art. 103. - Curatarea se va face de un salariat echipat cu echipamentul individual de protectie prevazut in normativul cadru, asistat din afara de alti doi salariati, care vor purta acelasi echipament de interventi.
Art. 104. - Este interzis a se folosi unelte feroase. Scula pentru curatare va avea lama din bronz, pentru a nu se produce scantei care pot aprinde pulberea in suspensie, urmata de incendiu si explozie. Iluminatul se va face cu lanterna .
Art. 105. - In caz de accident, pentru interventie rapida si eficace se va pregati targa speciala de prim-ajutor, care are gata montat aparatul manual pentru respiratie artificiala.
Art. 106. - Se interzice agitarea furajului cu mana sau cu alte obiecte in timpul functionarii transportoarelor de nutreturi combinate (tremie, transportoare cu lant si spiromatice).
Art. 107. - Este interzisa deblocarea cu mana a cablurilor si lanturilor intepenite de la transportoarele de furaje.
Art. 108. - Reglarea in inaltime a instalatiilor de furajare si remedierea defectiunilor se va face numai dupa ce an fost oprite si s-a pus tablita de avertizare
Art. 109. - La furajarea pasarilor in hale cu baterii se vor respecta urmatoarele:
a) pornirea buncarului de distributie a furajelor se va face numai de salariatii calificati;
b) persoanele din halele de pasari cu baterii, care au sistem de furajare automata, vor fi instruite pentru a nu fi surprinse de pornirea utilajului;
c) este interzis a se urca pe jgheaburile de furajare a bateriilor.
3.3.3. Porcine
Art. 110. - In cazul hranirii porcinelor in grup, in fermele de tip gospodaresc, hrana se va pune in jgheaburi inainte de intrarea porcinelor, iar in fermele de tip industrial se vor respecta prevederile fluxului tehnologic
Art. 111. - Parghiile de comanda a vanelor de la vasele de amestecare trebuie sa fie asezate intr-o pozitie comoda de manevrare, sa nu aiba jocuri prea mari, iar manevrarea lor sa se faca de catre operator, de pe pasarele, fara a fi necesar sa se depuna eforturi mari.
Art. 112. - Dispunerea conductelor de distributie in adapost trebuie facuta in zona culoarelor de acces la inaltimea de cea. 2 m fata de nivelul pardoselei, aceasta pentru a permite accesul comod pe coridor fara a exista pericolul lovirii.
Art. 113. - Spatiul de trecere fiind si asa destul de redus, culoarele de acces vor fi degajate complet pentru a nu stanjeni deplasarea ingrijitorilor in timpul distribuirii hranei. In timpul distribuirii, ingrijitorii vor purta salopete incheiate pentru a se evita agatarea lor de inchizatori sau de balamalele existente la boxe.
Art. 114. - In timpul deplasarii autobuncarului, transportorul orientabil trebuie sa fie bine fixat de buncar cu dispozitivele special prevazute.
Art. 115. - Pentru descarcarea produsului din autobuncar se pun lin functiune mai intai transportorul melc, apoi se deschid clapetele pentru alimentarea cu produs a transportorului orizontal.
Art. 116. - Nu este admis ca, in timpul exploatarii, sa se opreasca functionarea transportoarelor, inainte ca Ldusul din ele sa fie evacuat complet. Pornirea in sarcina a transportoarelor provoaca detenorar a transmisiei si chiar a transportoarelor.
Art. 117. - Tremia si mecanismul de actionare cu dispozitivul de intindere a cablului transportorului trebuie sa fie bine fixat pe postamentul din beton.

4. ACTIVITATEA DE ALIMENTARE CU APA
4.1. Alimentarea cu apa a taurinelor
4.1.1. Instalatii de alimentare cu apa
Art. 118. - In instalatiile de pompare a apei si hidrofoare se vor asigura in mod obligatoriu iluminatul de siguranta cu tensiune redusa (maximum 24 V), ordine si curatenie.
Art. 119. - Rezervoarele de presiune vor fi prevazute cu supape de siguranta si manometre reglate si verificate periodic. Personalul care deserveste statiile de pompare a apei si hidrofoarele va face periodic examenul medical conform normelor in vigoare. In aceste statii, este interzisa folosirea altor persoane decat a salariatilor pregatiti in acest sens.
Art. 120. - La rezervoarele de apa semiingropate, inainte de intrarea in camera a personalului se va deschide mai intai usa, pentru aerisire si numai dupa aceasta este permisa intrarea. Este interzisa intrarea brusca, cu sursa de flacara deschisa, fiind pericol de aprindere a eventualelor gaze care s-au format in rezervor.
Art. 121. - Pentru diverse lucrari de intretinere desfundari si reparatii, la instalatiile de canalizare se va folosi numai personal instruit, echipat cu echipamentul individual de protectie
Art. 122. - Pentru pompele de scoatere a apei, actionate cu motor electric, se vor lua masuri in scopul evitarii electrocutarii aplicandu-se prevederile din Normele specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice (anexa 1, pct. 1).
Art. 123. - La punctele de clorinare a apei, care obligatoriu trebuie sa fie sub cheie, vor lucra salariatii instruiti si verificati de organele de control ale Inspectiei de Stat a Apelor - judetene.
4.1.2. Adaparea de la surse naturale
Art. 124. - Adaparea la surse naturale si fantani se va face numai de la surse necontaminate si in locuri neaccidentate care ar pune in pericol viata oamenilor sau animalelor.
Fantanile vor fi solid construite, cu ghizduri inalte de cea. 1,20 m si prevazute cu capace si imprejmuiri.
Sistemul de scoatere a apei din fantani va fi construit din materiale solide, bine incheiate, echilibrate si prevazut cu siguranta, pentru oprirea rotii. Intreg sistemul va fi verificat periodic, intretinut si reparat.
Art. 125. - Pentru prevenirea transmiterii bolilor de la animale la om, galetile de la fantani vor fi prevazute cu bare de metal fixate in cruce, pentru a nu permite adaparea animalelor direct din galeti .
Art. 126. - Locul din jurul fantanii va fi mentinut curat (fara noroi, zapada sau gheata) fiind interzisa scoaterea apei prin urcarea muncitorilor pe jgheaburi sau ghizduri.
4.2. Alimentarea cu apa a pasarilor
Art. 127. - Personalul care executa remedierea defectiunilor aparute la sistemul de adapare sau la oistile de la bateriile de crestere a pasarilor vor purta ochelari de protectie, pentru a nu fi lovit de acestea in ochi.
4.3. Alimentarea cu apa a porcinelor
Art. 128. - La lucrarile de intretinere si exploatare a instalatiilor de alimentare cu apa din complexele de porci se vor respecta regulile specifice de securitate a muncii astfel:
a) caminele pentru vizitare trebuie sa fie prevazute pu capace, bine fixate pentru a se evita caderea persoanelor sau animalelor care eventual ar calca pe suprafata lor;
b) actionarea vanelor se va face de la suprafata cu chei speciale, fara a mai trebui sa se coboare in camin, cand adancimea acestora nu este prea mare;
c) In cazul cand se impune saparea santurilor pentru remedieri la conductele de alimentare, daca adancimea acestora depaseste 50-60 cm, este necesar sa se consolideze malurile cu scanduri pentru a se evita surparea si accidentarea muncitorilor;
d) cand se executa lipituri cu plumb, manipularea vasului de topire se va face cu atentie si nu se va introduce plumb umed peste cel topit, aceasta pentru a se evita stropirile cu plumb fierbinte;
e) salariatii care manipuleaza diferite substante chimice utilizate la instalatiile pentru corectarea calitatii apei sau pentru dezinfectie trebuie sa lucreze cu echipamentul individual de protectie prevazut in Normativul cadru in vigoare;
f) deoarece electrocutarea este favorizata si de apele scurse pe pardoseala, accesul la instalatiile electrice il are numai electricianul de serviciu.
Art. 129. - Pentru accesul la bazinele castelelor de apa se vor prevedea scari speciale cu protectie pentru a se evita caderea de la inaltime in cazul cand se aluneca.
Art. 130. - La pilonul de sustinere precum si la corzile de ancorare a hidrosferelor nu se vor face nici un fel de modificari, montajul se va executa conform instructiunilor tehnice. In cazul cand conducta de alimentare introdusa prin pilonul de sustinere a hidrosferei a inghetat, es;e interzisa incalzirea pilonului de sustinere sau gaurirea, in vederea incalzirii interioare cu flacara. Aceste procedee duc la slabirea pilonului si la prabusirea hidrosferei.

5. ACTIVITATEA DE CURATARE SI EVACUARE A DEJECTIILOR
5.1. Statii de epurare a apelor uzate
Art. 131. - Personalul statiei de epurare va fi supus vaccinarii T.A.B. la intervalele prevazute in instructiunile Ministemlui Sanatatii si va avea fisele medicale tinute la zi.
Art. 132. - Salariatii de la statia de epurare sunt obligati sa urmeze in primele 3 luni de la angajare un curs sanitar tinut de organele sanitare locale.
Art. 133. - La iesirea din schimb, salariatul va face un dus cald si isi va schimba echipamentul individual de protectie, care se va depune in locuri de pastrare special amenajate.
Art. 134. - Toate bazinele, puturile, golurile din pardoseli prevazute cu capace vor fi inchise si bine intretinute, cheia fiind pastrata la seful de echipa.
Art. 135. - Treptele de urcare si coborare ale scarilor de serviciu vor fi confectionate in conformitate cu prevederile din Normele generale de protectie a muncii.
Art. 136. - Inainte de a se intra in sala pompelor si inainte de coborare in camera gratarelor sau in bazinul de receptie se verifica existenta gazelor care pot provoca accidente (dioxid de carbon, amoniac, hidrogen sulfurat etc).
Art. 137. - Coborarea muncitorului in camera gratarelor sau in bazinul de receptie se va face numai in prezenta sefului statiei sau a sefului de echipa.
Art. 138. - La coborarea in camera gratarelor, in fose, camine etc, unde nu se cunoaste natura gazelor existente, muncitorul va fi echipat cu echipament individual de protectie corespunzator, iar la gura de acces vor sta doi salariati, care vor purta acelasi echipament, gata sa-1 scoata afara, in caz de nevoie, pe cel care a coborat. Aparatul pentru respiratia artificiala si targa speciala pentru acordarea primului ajutor vor fi aduse la fata locului.
Seful sectiei, fermei etc. va face periodic exercitii practice cu muncitorii (fig. 17).
Art. 139. - Este interzis fumatul sau aprinderea chibriturilor in sala pompelor, in camera gratarelor sau in bazinul de receptie.
Art. 140. - Cand se scot dejectiile din fosele de colectare cu mijloace mecanice, pentru evitarea accidentelor prir; cadere se vor folosi grilaje protectoare care se vor fixa pe gura fosei.
5.2. Evacuarea dejectiilor la taurine
Art. 141. - In grajdurile unde evacuarea dejectiilor se face mecanic cu instalatii cu racleti, salariatii vor fi instruiti sa nu efectueze interventii in timpul functionarii acestora.
Pentru evitarea accidentelor se vor respecta strict urmatoarele reguli:
a) la grajdurile unde evacuarea gunoiului se face cu transportoare cu racleti, salariatii vor avea grija ca in timpul deplasarilor sa nu calce pe racleti;
b) este interzisa punerea gunoiului pe racleti in timpul cand instalatia este oprita. Punerea gunoiului pe transportor se va face numai in timpul functionarii acestuia, pentru a se evita suprasolicitarile lantului, care pot provoca accidente prin ruperea acestuia;
c) este interzisa functionarea instalatiei fara aparatoare la cuplaje si fara paravanul din fata mecanismului. Reglajele necesare se vor face cu cea mai mare precautie si numai de catre personal competent;
d) defectiunile care apar in timpul rodajului sau functionarii se vor remedia numai cu instalatia oprita.
Art. 142. - Descarcarea si manevrarea subansamblelor componente ale instalatiilor de evacuare a dejectiilor (transportoare orizontale, grup de actionare, role de colt) se vor face numai cu personal instruit folosind mijloace de ridicare corespunzatoare.
Art. 143. - Inainte de inceperea lucrului cu instalatia cu racleti batanti pentru evacuarea gunoiului din adaposturile de bovine este obligatoriu ca salariatii care o deservesc sa fie instruiti pentru a cunoaste constructia, functionarea precum si defectiunile ce pot aparea in timpul luciului.
Art. 144. - Instalatia cu racleti batanti care este actionata prin doua motoare electrice, dupa montarea instalatiei in adaposturile cu amenajari special executate, se vor lua masurile. absolut necesare pentru a realiza o protectie sigura impotriva pericolului de electrocutare.
Art. 145. - Inainte de inceperea lucrului in sarcina cu instalatia se va executa:
a) verificarea legaturilor de protectie impotriva electrocutarilor;
b) verificarea functionarii directe a instalatiei fara impilari ale suportilor de racleti in ghidaje sau marginile rigolelor, fara agatari ale racletilor in marginea rigolelor;
c) verificarea rotirii corecte a rolelor de intoarcere;
d) verificarea cuplarii corecte a rotii de antrenare de la reductorul transportorului inclinat si a rotii de intindere pe lantul cu racleti;
e) verificarea existentei aparatorilor de protectie de la reductorul planului inclinat si de la rolele de colt.
Art. 146. - Pe tot timpul functionarii se va verifica daca rigolele nu sunt blocate de diverse materiale care pot conduce la defectarea transportorului orizontal. De asemenea, caile de acces catre punctele de comanda (pornire si oprire) ale instalatiei nu trebuie sa fie blocate.
Art. 147. - Este interzisa folosirea planului inclinat ca mijloc de urcare, in vederea verificarii sau remedierii Lductorului. Pentru acest lucru se va folosi o remorca cu obloanele bine fixate, peste care se va aseza un panou de scandura cu dimensiunile 2500 x 1000 x 50 mm.
Art. 148. - Reglajele si ungerea instalatiei se vor face numai atunci cand aceasta nu functioneaza, fiind decuplata de la tabloul electric, pentru evitarea pornirii intamplatoare a instalatiei.
Art. 149. - Pe partea laterala a aparatorii de la reductorul transportorului inclinat si pe suprafata superioara a placii de baza a grupului de actionare a transportorului orizontal va fi scrisa interdictia NU REGLATI SI NU UNGETI CAND MASINA ESTE IN FUNCTIUNE.
Art. 150. - In timpul functionarii se interzice dislocarea materialului transportat pentru inlaturarea unor blocari ale racletilor.
Art. 151. - Este interzisa ridicarea capacelor care acopera rolele de intoarcere si mecanismul de actionare, in timpul functionarii.
Art. 152. - In cazul in care este necesara interventia la mecanismele pentru intinderea lantului sau alte interventii, aceste operatii se vor face numai dupa indepartarea tuturor capacelor in vederea unei bune aerisiri.
Art. 153. - Mecanicul care intra la mecanisme va fi in mod obligatoriu supravegheat de catre o alta persoana din exterior.
5.3. Evacuarea dejectiilor Ia porcine
Art. 154. - Bazinele de decantare si fermentare vor fi imprejmuite si vor avea placi de avertizare cu inscriptia: PERICOL DE INEC.
Art. 155. - Incinta statiei de evacuat dejectii va fi iluminata tot timpul.
Art. 156. - In incinta statiei de evacuat dejectii este permisa intrarea numai a personalului de deservire a statiei si se va fixa o placa avand inscriptia: INTRAREA INTERZISA.
Art. 157. - In statie nu se va lucra la desfundare J conductelor sau la curatarea caminelor in timpul noptii.
Art. 158. - In statiile de evacuat dejectii se vor respecta prevederile cuprinse in Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de te populatie si din procesele tehnologice (anexa 1, pct. 5).
Art. 159. - La evacuarea dejectiilor cu pompe cu tocatoi si melc se vor respecta pentru partea electrica prevederik din Normele specifice de securitate a muncii la utilizare; energiei electrice, iar pentru montarea, demontarea s transportul tevilor, prevederile cuprinse in Normei* specifice de securitate a muncii pentru imbunatatir funciare si irigatii (anexa 1, pct..6).
5.4. Evacuarea dejectiilor din halele de pasari
Art. 160. - La evacuarea dejectiilor din halele dotate cu baterii se vor respecta urmatoarele:
a) pornirea racletilor care evacueaza dejectiile din baterii la canalul de colectare a halei se va face numai de personalul calificat;
b) este interzisa deblocarea sistemului cablu raclet, cu mana;
c) canalul de colectare a dejectiilor va fi acoperit obligatoriu cu capace.
Art. 161. - La transportorul de evacuat dejectii aflat in canalul colector al halelor de pasari se interzice:
a) deblocarea cu mana, piciorul sau cu alte obiecte;
b) urcarea pe planul inclinat al transportorului in timpul functionarii;
c) stationarea sub planul inclinat in timpul functionarii.
Art. 162. - Fosele de dejectii vor fi acoperite, marcate si asigurate prin inchiderea cu lacat.

6. COLECTAREA PRODUSELOR PRIMARE
6.1. Mulsul
Art. 163. - In timpul mulsului manual, mulgatorul va sta pe scaunul de muls, in dreapta, inaintea ugerului, incat sa nu poata fi lovit de animal, stiind ca taurinele lovesc cu picioarele numai lateral. Scaunul de muls va avea placa de deasupra suficient de larga si rotunda, cu un singur picior solid. Fixarea scaunului de mulgator se va face cu ajutorul unei curele. In timpul mulsului coada se va fixa la membrul posterior opus pozitiei de muls (fig. 19).
Art. 164. - Exploatarea instalatiilor de muls mecanic se va face cu respectarea urmatoarelor reguli de securitate a muncii:
a) nu este permis mulgatorului sa execute reparatii la instalatia electrica sau sa faca operatii de verificari la pompele de vacuum. Intretinerea instalatiei electrice se va face de catre electricieni autorizati;
b) la instalatiile de muls centralizat mulgatorul nu va intra cu capul sau partea superioara a corpului intre bara de protectie si animal;
c) generatorul de vacuum si tabloul de distributie pentru curent electric vor fi montate intr-o camera separata, special amenajata (podeaua prevazuta cu sifon de scurgere in dreptul rezervorului uniformizator de vacuum) si bine iluminata. Generatorul de vacuum va fi izolat de restul instalatiei prin montarea mansonului de cauciuc in pozitie verticala;
d) motorul electric si pompa de vacuum trebuie bine fixate pe un postament de beton si legate la centura de impamantare.
Se interzice functionarea oricarui motor electric de actionare, fara a avea montat capacul cutiei de borne.
e) nu este permis ca la spalarea conductei de vacuum de la instalatia de muls sa se introduca mai mult de 5-7 1 solutie, adica ,sa nu depaseasca 70% din capacitatea rezervorului pentru eliminarea apei de condensare;
f) Instalatiile de muls vor fi exploatate numai de catre personalul instruit in acest scop;
g) este interzisa tinerea combustibilului sau a altor substante in incaperile instalatiei de muls;
h) electroincalzitorul de apa T-200 nu va fi pus sub presiunea apei din reteaua de alimentare;
i) se interzice montarea unui robinet la conducta de apa calda de la electroincalzitorul T-200; aceasta ramificatie de la apa calda trebuie sa fie libera;
j) a nu se lucra cu electroincalzitorul daca acesta prezinta scurgere in orice punct al instalatiei.
Art. 165. - Personalul va respecta cu strictete normele de igiena sanitara, atat in ce priveste igiena individuala, cat si cea a animalului, a locului de munca, a aparatelor si a instalatiilor de muls.
La instalatia de muls cu transportul laptelui pe conducta se vor respecta urmatoarele:
a) verificarea fixarii corecte a motomlui si a pompei de vacuum pe suport si asigurarea lor prin strangerea suruburilor;
b) In cazul in care pentru dezinfectarea instalatiei de muls se utilizeaza substante acide sau alcaline, se va purta echipament individual de protectie si se va lucra sub supravegherea conducatorului locului de munca;
c) personalul care deserveste instalatia va fi supus periodic controlului sanitar, pentru prevenirea raspandirii unor boli contagioase;
d) Interventiile pentru remedierea defectiunilor se vor face numai cu instalatia scoasa din functiune;
e) In camera masinilor nu se vor depozita substante inflamabile si se va evita blocarea cailor de acces.
6.2. Statia de sortare oua
Art. 166. - In statiile de sortat oua sunt admisi la lucru numai salariatii care si-au insusit normele de protectie a muncii specifice activitatii.
Art. 167. - Carucioarele cu oua vor fi deplasate numai prin impingere de manerele cu care sunt prevazute.
Art. 168. - Dirijarea autovehiculelor se face de o singura persoana instruita special in acest scop.
Art. 169. - Este interzis transportul salariatilor cu motocarul. Motocarele nu vor stationa cu motoarele pornite. >t.
Art. 170. - Pornirea si oprirea masinilor de sortat, a benzilor de transport si a masinilor de ambalat se fac cu atentionarea celor care deservesc masinile.
Art. 171. - Salariatele care lucreaza la masinile de sortat oua vor purta parul legat cu basmaua de protectie s; hainele de protectie incheiate pentru a nu fi prinse de organele in miscare ale masinii.
Art. 172. - Toate benzile de transport care prezinta: pericol de accidentare vor fi permanent supravegheate. Nu se admite trecerea peste ele sau stationarea persoanelor pe benzi chiar daca acestea sunt oprite.
Art. 173. - Personalul care confectioneaza sau repara lazi va folosi unelte in perfecta stare.
Art. 174. - Accesul in depozitul de oua este admis numai salariatilor nominalizati, care vor fi instruiti in modul de manipulare a lazilor cu oua si de stivuire a lazilor.
Art. 175. - Depozitele de oua vor fi dotate cu buton de semnalizare OM INCHIS.
6.3. Statii de incubatie
Art. 176. - La primirea oualor din ferme se vor respecta urmatoarele:
a) mijloacele de transport vor fi dirijate spre locul de descarcare numai in fata si lateral, de persoane special numite, fiind interzis celorlalte persoane sa circule sau sa stationeze in zona de manevrare;
b) descarcarea poate incepe numai dupa ce mijlocul de transport a fost oprit, asigurat si tras la o distanta corespunzatoare efectuarii de descarcare.
Art. 177. - Carucioarele pentru transportul oualor sau puilor vor fi dotate cu manere care sa protejeze mainile la treceri prin locuri inguste.
Deplasarea carucioarelor se va face numai prin impingere.
Art. 178. - Dezinfectia prin fumigare se va face in spatii special amenajate si dotate obligatoriu cu aparate electrice de incalzire, la instalatia de ventilatie fortata existand gura de admisie si evacuare a aerului. Toate instalatiile se vor comanda obligatoriu din exterior.
Art. 179. - Manipularea substantelor pentru dezinfectie se va face de salariati bine instruiti, cu echipament individual de protectie adecvat, iar statia de incubatie va avea toate substantele antidot necesare pentru prevenire.
Art. 180. - Salariatii care executa spalarea oualor vor fi echipati corespunzator, iar utilajele actionate electric vor fi zilnic verificate.
Art. 181. - Sortarea si punerea oualor pe sita se vor face pe mese special destinate si dotate cu dispozitive ergonomice.
Art. 182. - La introducerea si scoaterea sitelor cu oua din incubator, se va trece obligatoriu sistemul de intoarcere (" ; pe pozitia automat pe pozitia manual. Trecerea din nou pe pozitia automat se va face numai dupa ce salariatul care face manevre s-a asigurat ca in incubator nu mai lucreaza nimeni.
Art. 183. - La mirajul oualor, ovoscoapele montate fix ca si cele mobile trebuie sa fie legate la nulul de protectie si la pamant.
Art. 184. - Transferul oualor de pe tavitele (sitele) Incubatorului in tavitele (sitele) eclozionatorului se va face obligatoriu cu dispozitivul de rasturnare.
Art. 185. - Este interzisa introducerea carucioarelor cu oua in eclozionator, fara a avea dispozitiv de ghidare a acestora.
Art. 186. - La sortarea si sexarea puilor se vor folosi mese, scaune si dispozitive ergonomice. Mesele si lampile de sexare, montate fix vor fi legate la nulul de protectie si la pamant. Lampile portabile trebuie sa fie alimentate la tensiunea de maximum 24 V.
Art. 187. - Spalarea eclozionatorului se va face numai dupa scoaterea acestuia de sub tensiune.
Art. 188. - Este interzis a se spala sala incubatorului cu jet de apa si se va pastra curatenia pentru evitarea alunecarilor.
Art. 189. - La folosirea masinilor de spalat tavi (site) de incubator si eclozionator se vor respecta urmatoarele:
a) Inainte de folosire, operatorul va verifica vizual imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune;
b) nu se va porni masina inainte de a se verifica starea telinica si montarea aparatorilor de protectie;
c) curatarea masinii se va face numai dupa scoaterea de sub tensiune;
d) personalul de deservire va fi instruit si echipat corespunzator pentru actiunea de spalare;
e) la bazinele de spalare se vor folosi gratare de lemn.
Art. 190. - La vaccinarea puilor de o zi in statiile de incubatie se vor respecta urmatoarele:
- persoanele vor fi echipate corespunzator;
- pentru scoaterea din containerul cu azot lichid si manipularea dozelor cu vaccin antiMarek se vor folosi obligatoriu penseta, manusi si ochelari de protectie;
- fiolele si resturile de la vaccinare se vor introduce in containere speciale, respectandu-se normele sanitare veterinare.
Art. 191. - Utilajele (inclusiv incubatoarele si ecloziona-toarele) care au organe in miscare vor fi prevazute cu aparatori de protectie.
Art. 192. - Instalatiile de frig vor fi exploatate si intretinute de personal calificat.
Art. 193. - Salariatii din statiile de incubatie cu instalatii de frig vor fi instruiti ca la esaparile de amoniac sa foloseasca mastile de protectie si de parasire a statiei.
Art. 194. - Statiile de incubatie cu instalatii de racire cu amoniac, vor avea obligatoriu in exterior butonul de oprire totala a alimentarii cu energie electrica - In cazul esaparilor de amoniac datorate defectiunilor aparute - si butonul de pornire a instalatiei speciale antiex de ventilatie.
Art. 195. - Puiernitele vor avea, in mod obligatoriu, gura cuptorului de alimentare cu combustibil in afara salii de crestere, fiind dotate cu cel putin un stingator de incendiu.
Art. 196. - La cuibarele si bateriile cu banda pentru colectarea oualor se vor respecta urmatoarele:
a) este interzisa curatarea cilindrilor de antrenare si intindere a benzii in timpul functionarii;
b) este interzis a se ajuta banda cu mana, cu mecanismul de antrenare in functiune;
c) este interzisa curatarea elevatorului de oua in timpul functionarii;
d) este interzisa dirijarea oualor cu mana spre elevator.
6.4. Tunsul ovinelor
Art. 197. - Instalatia electrica a aparatului de tuns trebuie sa fie bine izolata, asigurandu-se respectarea prevederilor din normele de securitate a muncii la instalatiile si echipamentele electrice, iar pentru prevenirea incendiilor, motoarele se vor agata la cel putin 0,5 m de la acoperis (fig. 20).
Art. 198. - Se vor respecta urmatoarele reguli:
a) este interzisa repararea masinilor electrice si a aparatului de manevra in timpul cat se afla sub tensiune;
b) ascutirea pieptenului si cutitului se face la aparatul pentru ascutire aflat in dotarea instalatiei de tuns mecanic si numai de catre salariatul instruit in acest scop si care va purta echipamentul individual de protectie adecvat. Petrolul pentru spalat piesele supuse ascutirii se va pastra in bidon inchis;
c) regulile de mai sus sunt obligatorii de aplicat si in cazul masinilor electrice de tuns cu motor monofazat (220 V si 50 Hz);
d) se va avea in permanenta grija ca toate partile mecanice ale utilajelor, care in mod accidental pot intra sub tensiune, sa fie legate la instalatia de protectie prin legarea la pamant; 92
e) reteaua electrica trebuie sa aiba izolatia in perfecta stare;
f) grupul electrogen sa nu fie amplasat la o distanta mai mica de 15 m de locul de munca;
g) se vor utiliza numai sigurante calibrate corespunzatoare partilor de retea protejate;
h) se interzice acumularea cantitatilor prea mari de lana in centrele de tuns;
i) In mod obligatoriu se va amenaja pichetul de incendiu care va fi dotat cu lazi de nisip, rezervoare cu apa, stingatoare portabile si utilajul necesar pentru stingerea incendiilor;
j) Intregul personal pentru deservirea agregatelor de tuns oi va fi instruit - pe langa masurile de electrosecuritate - si cu tehnica acordarii primului ajutor in caz de electrocutare; se interzice folosirea personalului neinstruit in exploatarea acestor masini;
k) se va utiliza echipamentul individual de protectie prevazut in normativul cadru in vigoare.
Art. 199. - Centrele de tuns oi vor fi amenajate in spatii acoperite si dotate cu urmatoarele masuri de protectie:
a) platforme electroizolante;
b) centura de impamantare;
c) transformatori separatori.
Personalul care tunde va fi echipat cu echipamentul electroizolant complet.
Art. 200. - Abordarea berbecilor, pentru prindere, se va face prin apucarea unui picior posterior sau ambelor coarne.
Art. 201. - Animalele vor fi asezate pe mese reglabile pentru a se asigura o pozitie comoda celui care executa tunsul.
Art. 202. - Manerele foarfecelor cu care se executa tunsul vor fi imbracate cu material moale, pentru a evita ranirea mainilor.
Art. 203. - Nu este admisa provocarea berbecilor la lupta de catre ingrijitori sau de persoane straine.
Art. 204. - Cainii ciobanesti si de paza vor fi vaccinati contra turbarii si tratati contra viermilor intestinali, conform indicatiilor sanitar-veterinare.

7. ABORDAREA, CONTENTIONAREA SI TRANSPORTUL ANIMALELOR
7.1. Taurine
Art. 205. - Abordarea si contentionarea taurinelor se face prin apropierea ingrijitorului din spatele animalului, care se asaza in dreptul spetei stangi, cu fata spre capul animalului, iar cu mana stanga apuca varful cornului, acoperindu-1 cu degetul mare. Mana dreapta va cobori usor printre coarne, apucand intre degetul mare si aratator peretele despartitor al narilor, strangand si ridicand capul animalului. Antebratul se sprijina pe fruntea si nasul animalului. In cazul unui animal retiv, un alt ingrijitor va imobiliza si cornul drept
Art. 206. - Pentru evitarea ranirilor prin impungere se vor taia si pili varful coarnelor. In toate fermele se va face ecornarea obligatorie a viteilor de ambele sexe intre 7-10 zile de la fatare.
Art. 207. - Orice interventie la taurinele care impung se va face dupa aplicarea mucaritei, iar la bubaline numai in travaliu
Art. 208. - Curatarea ongloanelor si potcovitul se vor face la travaliu (razboi), care trebuie intretinut in buna stare.
Art. 209. - In lipsa travaliului, curatarea ongloanelor anterioare se va face prin fixarea capului animalului, tinand cu o mana de nari si cu cealalta de varful cornului.
La curatarea ongloanelor posterioare se aplica mucarnita, un ingrijitor contentioneaza bine animalul, iar altul prinde cu o mana tendonul de deasupra jaretului si cu cealalta mana buletul, introducand un genunchi sub niciorul animalului .
Art. 210. - Obisnuirea boilor la jug se face de doi muncitori, mai intai la tanjeala, iar apoi la car, interzicandu-se urcarea sau circulatul in car. Inainte de injugare se va verifica starea vehiculului si a intregului atelaj .
Art. 211. - Pentru prevenirea accidentelor grave provocate de catre tauri sau de catre taurasii destinati reproductiei, este obligatorie ecornarea si echiparea acestora, la varsta de 12-14 luni, cu un inel nazal si capastru cu gatar.
Art. 212. - Inelele nazale se aplica de catre sau sub supravegherea unui medic veterinar, dupa ce animalul a fost contentionat in travaliu si i s-a imobilizat capul. Aplicarea inelului nazal se face cu ajutoml clestelui pentru introducerea inelelor nazale, perforandu-se peretele despartitor al narilor (septum nazal) In mijlocul zonei celei mai subtiri a acestuia. Pentru a micsora durerea resimtita de animal si linistirea pe durata operatiei se va face tranchilizarea acestuia printr-o injectie cu combelen sau romergan.
Ruperea septumului nazal atrage dupa sine reformarea si sacrificarea animalului .
Art. 213. - Taurii vor fi tinuti separat, iar legarea la iesle se face prin doua lanturi cu zale groase care se prind cu un capat la inelele laterale ale capastmlui si cu celalalt capat la inelele fixate, dupa caz, la despartiturile laterale ale standurilor sau la iesle. Lungimea lanturilor trebuie sa permita animalului consumarea normala a ratiei si adaparea cu usurinta. In cazul ieslelor de beton, inelele de legare a taurinelor se prind la armaturi, odala cu turnarea ieslelor, la 25 cm sub marginea superioara a ieslei si la distanta de 60 cm de mijlocul standului. In cazul ieslelor de lemn, inelele de legare se prind de pilonii ieslei sau daca acestia nu se pot folosi, la stalpii de lemn de esenta tare ingropati pe o adancime de cel putin 0,75 m .
Art. 214. - Inainte de scoaterea taurinelor din grajd, ingrijitorii vor verifica lantul, inelul din nas si bastonul care se fixeaza de inel; taurii vor fi scosi numai de ingrijitorii respectivi. In timpul conducerii taurului, ingrijitorul va sta totdeauna numai in partea stanga a animalului, in dreptul spetei, tinand capatul bastonului cu mana stanga, iar mijlocul bastonului cu mana dreapta, astfel ca botul taurului sa fie indreptat numai in directia de mers .
Art. 215. - Taurii care impung sau care manifesta retivitate vor fi condusi la monta sau la sala de recoltare de catre doi ingrijitori cu doua bastoane (fig. 30).
Art. 216. - Legarea taurilor la pasune se face cu un lant lung de 6 - 8 m, care se prinde de inelul lantului de la capastru, care trece prin inelul nazal. Cu celalalt capat lantul de priponire se prinde de un inel fixat in centrul unei dale prismatice din beton armat, cu inaltimea de 15 cm si o baza patrata cu latura de 50 cm .
Art. 217. - Abordarea taurului legat la pasune se face prin orinderea lantului de priponire dinspre extremitatea legata fa dala Apoi, lantul se intinde lateral fata de taur, micsorandu-se treptat distanta fata de aceasta pana cand inelul nazal poate fi prins.
Se va evita apropierea frontala de taur, urmarindu-se ocuparea unei pozitii laterale fata de acesta (fig. 32).
Art. 218. - Nepericulos s-a dovedit si sistemul de legare a taurilor la pasune cu ajutorul dispozitivului cu rola ci maner si colti metalici.
Art. 219. - Prinderea lanturilor de inelele capastrului sai la inelele de legare se face in toate situatiile prin calus s. 104 inel auxiliar de prindere, trecand lantul de doua ori prin inel.
Art. 220. - Abordarea taurilor legati se face numai de catre ingrijitorul respectiv si in mod obligatoriu prin prinderea inelului nazal direct cu bastonul de conducere (dispozitivul de abordare si conducere), fara prinderea prealabila a inelului cu mana. Cand nu se poate realiza aceasta prindere, abordarea se face incepand cu prinderea inelului nazal cu un carlig de abordare (lung de 1 m) si ridicandu-se capul animalului pana la nivelul care permite prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
Art. 221. - Fiecare ingrijitor trebuie sa aiba in dotare 2 bastoane de conducere; la 2 ani si ori de cate ori este nevoie, acestea se inlocuiesc cu altele noi.
Se interzice asezarea pe pamant a capatului bastonului de conducere si respectiv a botului animalului.
Abordarea taurilor legati la iesle se face din fata animalului. Nu se intra in stand intre tauri inainte de aplicarea bastonului de conducere. In masura in care este posibil, dezlegarea se face din fata ieslei sau conovatului, fara a se intra intre tauri.
Art. 222. - Abordarea taurilor liberi se va face diferit dupa situatie:
a) pentru taurii liberi in boxe, se va folosi carligul de abordare din afara boxei, dupa care se creeaza o pozitie convenabila pentru aplicarea bastonului de condus, fara intrarea in boxa. Intrarea in boxa nu se permite decat pentru un alt ingrijitor decat cel can a fixat taurul cu bastonul de conducere;
b) pentru taurii aflati in padoc se procedeaza ca si in cazul abordarii taurilor din boxe, putandu-se intra in padoc numai dupa prinderea inelului nazal cu bastonul de conducere.
c) pentru taurii liberi in camp sau scapati dir adapost, prima masura va consta in indepartarea tuturoi 106 persoanelor straine si punerea lor la adapost de orice risc de accidentare.
Abordarea taurilor legati se face obligatoriu de cel putin doua persoane, una purtand carligul de abordare iar cealalta bastonul de conducere. Cand se considera necesar, alte 1-2 persoane purtand mijloace de aparare, pot ajuta la prinderea taurului.
Art. 223. - La unitatile de insamantari artificiale cu program permanent de recoltare, aleea de conducere a taurilor ia sala de recoltare va fi prevazuta cu grad de protectie inalt de 1,20 m, ingrijitorul mergand pe o parte a gardului de protectie iar taurul de cealalta parte a gardului.
Art. 224. - Ingrijitorul va conduce grupul de tauri prinsi la bara cu ajutorul bastonului de condus, prins de bara prin intermediul inelului de conducere sudat la mijlocul barei. Ingrijitorul va merge in fata barei, la mijlocul ei, avand, obligatoriu interpus intre el si bara, bastonul de conducere .
Art. 225. - . Taurii aflati liberi in boxe nu vor putea fi pansati decat dupa prealabila lor contentie. Prinderea acestora pentru a putea fi legati se face in conditiile Art. 222. In mod similar se va proceda si la orice alta operatiune care presupune intrarea unei persoane in boxa.
Contentia se asigura prin legarea taurilor la inelele special prevazute in acest scop.
Art. 226. - Dupa terminarea lucrarilor in boxa, dezlegarea taurului se va executa numai din exteriorul boxei. Dezlegarea se va putea face numai dupa ce: a fost verificata inchiderea usii de la boxa care va avea incuietori cu asigurare. Dezlegarea se face prin introducerea mainii pe fereastra boxei, avand grija ca aceasta sa nu fie prinsa sau roasa de lantul de prindere prin eventualele miscari bruste ale taurilor.
Persoana care efectueaza operatiunea de dezlegare nu are voie sa-si introduca trunchiul sau capul in fereastra boxei.
Art. 227. - Pentru operatiunile sanitar-veterinare curente, taurii vor fi contentionati la iesle prin metoda obisnuita de legare. In plus, animalului i se va prinde inelul nazal cu un baston de conducere de catre un ingrijitor. Pentru taurii retivi, spatiul din dreapta si din stanga animalului va fi liber, iar prinderea inelului nazal se va face cu doua bastoane tinute in fata si lateral de aceeasi parte a animalului intr-un unghi de 45o.
Art. 228. - Alte operatiuni sanitar-veterinare speciale care necesita interventia pe taur vor putea fi efectuate numai in travaliu sau prin contentionarea animalului dupa metodele speciale de trantire si contentie. Operatiunile speciale de trantire si contentie in fata travaliului vor putea fi efectuate numai de catre medicul veterinar.
Art. 229. - La aplicarea tratamentelor sau recoltarii de sange, taurul va sta in boxa contentionat cu lanturi duble si prin aplicarea bastonului de condus taurii la inelul nazal, se va dirija capul din fata de catre un ingrijitor in partea opusa a tratamentului sau recoltarii de sange, iar din spate alti 2 ingrijitori vor impiedica devierea corpului acestuia spre standul din partea opusa tratamentului; abordarea, in general, se face numai pe partea stanga a taurilor.
Art. 230. - La scoaterea taurului din stand, se va folosi bastonul metalic cu carlig cu care se prinde intai lantisorul de protectie (inel nazal-gatar) si apoi se aplica pe inelul nazal bastonul de condus tauri.
Art. 231. - In caz de scapare a taurului de sub contentie, in timp de zi sau noapte, se va da alarma celorlalti ingrijitori pentru a interveni si dirija animalul spre locul de unde a scapat. Ingrijitorii vor fi dotati cu bastoane metalice, rangi cu carlig de prindere la unul din capete. Unii vor sta in spatele taurului, altii in jurul acestuia iar unul din ingrijitori va veni pe partea din fata protejata de iesle, care cu un baston cu carlig il va prinde de lantisorul de protectie sau de inelul nazal pentru a fi din nou contentionat.
Art. 232. - In cazul taurasilor de reproductie crescuti in sistem liber sau in grup se vor lua urmatoarele masuri:
- animalele vor fi tinute in spatii inchise prin garduri rezistente, avand o inaltime minima de 1,50 m sau in adaposturi avand usile din material rezistent si prevazute cu incuietori metalice asigurate prin sigurante; manerul acestor incuietori trebuie sa permita mzmevrarea lor dintr-o pozitie exterioara cadrului usii;
- la atingerea varstei de 12-14 luni se va aplica inelul nazal;
- intrarea persoanelor straine in boxe pentru diferite treburi legate de intrebuintarea utilajelor sau repararea instalatiilor se va face numai sub supravegherea ingrijitorului de serviciu, care va avea asupra sa un baston electric sau o furca;
- scoaterea animalelor in padocuri sau tarcuri se va permite numai daca imprejmuirile sunt intacte si rezistente iar portile de acces din exterior sunt inchise;
- deschiderea usilor din adaposturile cu animale libere se va face numai din afara cadrului usii;
- administrarea hranei se va face numai prin aleile de furajare care vor fi despartite de restul incintei prin garduri rezistente, de cel putin 1,20 m inaltime;
- scoaterea animalelor din boxa si conducerea acestora in grup se vor face folosind bastoane de cauciuc si bastoane electrice;
- aceleasi masuri, cu exceptia aplicarii inelului nazal, se vor lua si pentru taurasii supusi ingrasarii care depasesc varsta de 12 luni.
Art. 233. - Curatarea capului taurului se va face numai din fata, dupa ce a fost prins inelul nazal. Curatarea partilor laterale a capului si gatului se va face cu toata atentia examinand miscarile taurului.
Art. 234. - In sala de recoltare, in tot timpul operatiei de recoltare, taurul va fi dirijat de ingrijitor prin bastonul fixat de inelul nazal. Taurul pe care se efectueaza saltul va fi contentionat in standul de recoltare, fiind asistat din fata de catre ingrijitorul sau.
Pentru protectia personalului din sala de recoltare se vor crea zone de refugiu in colturi sau laterale; refugiile vor fi prevazute cu grilaje confectionate din bare sau tevi de fier.
Art. 235. - Monta naturala sau insamantarea artificiala a vacilor se va face la standul special. In cazul folosirii metodei bimanuale, insamantarea artificiala se poate executa si la grajd, operatorul avand obligatia sa verifice sistemul de legare a femelei la iesle si sa foloseasca echipamentul individual de protectie prevazut in normativul in vigoare si manusile din material plastic.
Art. 236. - Ingrijitorii de animale vor fi instruiti pentru a sti sa umble cu animalele care sunt in calduri; ei nu se vor apleca in fata acestora pentru a nu le trezi reflexul de incalecare.
Art. 237. - La efectuarea examenului transrectal al aparatului genital, prin prinderea pliului iei, un ingrijitor va contentiona capul femelei dupa metoda cunoscuta, iar operatorul va actiona numai daca a fost echipat special, conform normativului.
7.1.1. Utilaje sau agregate criogenice
Art. 238. - In tehnica de congelare a materialului seminal se foloseste azotul lichid. Salariatii vor fi instruiti pentru cunoasterea si respectarea Normelor specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, transportul si depozitarea oxigenului si azotului (anexa 1, pct. 7).
Manipularea azotului nu se va face in camere inchise fara ventilatie, pentru a evita aparitia fenomenelor de asfixie la personalul operator.
Art. 239. - Pentru evitarea leziunilor la maini, salariatii care manipuleaza azotul lichid, vor purta manusi de piele captusite.
Art. 240. - Operatorii care lucreaza la containerele din depozit vor avea manusi captusite, lungi pana deasupra cotului.
Art. 241. - Soferii sau manipulantii care executa conectarea sau deconectarea furtunurilor la sursele de aprovizionare si tancuri, vor purta manusi de doc imblanite.
Art. 242. - In timpul umplerii containerelor, a tancurilor, sau a vasului, la transvazarea materialului seminal congelat, dintr-un container, intr-altul, operatorii vor trebui sa imbrace veste captusite si cizme-paslari. Acelasi material de protectie se vor acorda persoanelor care lucreaza cu dispozitivul de congelare sau la agregatul de congelare.
Art. 243. - In cazul efectuarii lucrarilor timp indeh agat in atmosfera de vapori de azot, se aplica pe figura masca de protectie.
Art. 244. - Incaperile-depozite de m.s.c. si acelea in care se executa operatiunea de congelare trebuie sa fie bine aerisite cu ajutorul ventilatoarelor. In timpul aprovizionarii containerelor cu azot lichid usile si ferestrele incaperilor vor fi larg deschise pentru o circulatie mai activa a aerului.
Art. 245. - In cazul contactului accidental al azotului lichid cu pielea corpului, regiunea afectata va fi spalata imediat cu apa rece, dupa care se va aplica o pomada (jecolan, jecozinc).
Art. 246. - La lucrarile efectuate la vasele de presiune se interzice remedierea defectiunilor rezervorului cand acesta este cu lichid.
Art. 247. - In timpul umplerii sau golirii vaselor de presiune, este interzisa curbarea pronuntata a furtunurilor pentru a nu se produce fisurarea acestora.
Art. 248. - Se interzice strangerea garniturilor de etansare la rezervoarele sub presiune.
Art. 249. - Personalul de deservire a tancurilor trebuie sa lucreze in echipament individual de protectie (halat, combinezon) si sa poarte ochelari de protectie.
Art. 250. - In timpul umplerii sau evacuarii azotului lichid din vase este interzis a stationa iii fata furtunurilor sau a gurilor de umplere-evacuare a tancurilor.
Art. 251. - . Verificarea cu azot lichid a autonomiei containerelor noi, cat si a celor defecte se va face numai in incaperi prevazute cu ventilatie.
Art. 252. - In timpul verificarii containerelor (scoaterea fiolelor cu m.s.c. si masurarea inaltimii azotului lichid din container) operatorul trebuie sa poarte ochelari si manusi de protectie.
Art. 253. - Verificarea inaltimii azotului din container se va face numai cu o tija plina gradata."
Art. 254. - Lucrarile de: reparare a containerelor (refacerea vidului) se vor face numai de catre personal calificat in acest scop, avand grija ca motorul electric care actioneaza pompa de vacuum sa fie legat la nulul de protectie si la pamant.
Art. 255. - Manipularea benzilor cu containere se va face numai cu ajutorul stivuitorului mecanic si manual numai in cazuri exceptionale.
Art. 256. - Punerea in functiune si remedierea eventualelor defectiuni electrice sau mecanice a aparaturii folosite pentru repararea containerelor si a accesoriilor acestora se vor face numai de catre persoane autorizate in acest sens.
7.2. Porcine
Art. 257. - Abordarea si contentionarea porcinelor de talie mare, pentru diferite interventii se vor face de catre un personal instruit, folosindu-se in acest scop iavasaua. Se aplica o franghie cu ochi de lant pe maxilarul superior inapoia coltilor si se trage de franghie pentru a se inchide lantul de falca superioara. La scoaterea lantului, largirea se face cu ambele maini. Contentia pentru castrare se va face dupa indicatiile medicului veterinar (fig. 35).
Art. 258. - Monta se va face in boxe sau padocuri special amenajate pentru aceasta operatie.
Art. 259. - In scopul evitarii atacului scroafelor asupra ingrijitorilor, scoaterea purceilor din boxe se va face repede, apucand purceii de bot si de picioarele posterioare pentru ca acestia sa nu guite.
Art. 260. - La intrarea in boxa scroafelor cu purcei sau in boxa vierilor, ingrijitorii isi vor semnala prezenta prin strigat.
Art. 261. - Pentru a evita accidentele de munca, in mod obligatoriu si periodic, se va proceda la taierea coltilor vierilor, dupa indicatiile personalului sanitar-veterinar. Vierii retivi, in limita posibilitatilor, trebuie reformati si castrati.
Art. 262. - In perioada de fatare scroafele vor fi introduse in mod obligatoriu in boxa de fatare si alaptare. Pe tot timpul fatarii ingrijitorul se va comporta bland si cu rabdare. In timpul fatarii, dupa stergerea purceilor si taierea ombilicului, pentru a se preveni eventualele infectii, ingrijitorul va respecta normele de igiena sanitara personala si a animalelor si se va spala pe maini cu solutii dezinfectante, recomandate de medicul veterinar.
Art. 263. - Vierii se scot la pasune pe grupele existente in hale. In caz de bataie, vierii vor fi despartiti cu jet de apa sub presiune fara ca ingrijitorul sa se apropie de ei.
Art. 264. - Vierii care musca nu se vor folosi la monta, se vor castra si livra la abator.
Art. 165. - In toate sectoarele si compartimentele din adaposturile de crestere si ingrasare a porcilor se va circula numai pe usi; nu se va sari peste parapetii despartitori ai boxelor.
7.3. Cabaline
Art. 266. - Caii naravasi vor fi izolati la capatul grajdurilor sau in boxe speciale, fiind bine asigurati contra dezlegarilor accidentale. Caii vor fi folositi la munci numai de catre ingrijitorii care le cunosc naravul.
Art. 267. - Cailor care musca li se vor aplica botnite, iar celor speriosi, capestre cu ochelari, zabalute in gura si tablite cu inscriptia montata pe ham in partea din fata.
Art. 268. - Nu se va sta in spatele cailor in timpul cand acestia se adapa sau consuma concentrate.
Art. 269. - Cand se abordeaza un cal pentru o actiune oarecare, indiferent daca este in boxa sau la stanoaga, trebuie atentionat mai intai cu vocea prin cuvantul PRIMESTE.
Abordarea se face pe partea stanga, cu atentie si cu blandete, vorbind cu calul si mangaindu-1 pe crupa, spinare, spata, cap.
Art. 270. - Inainte de a intra in boxa unui cal, magar sau catar, animalul trebuie atentionat prin voce.
Art. 271. - Cand se executa pansajul si curatenia boxei, calul se leaga la jgheab, la iesle sau de belciuge anume prinse de pereti.
La stanoaga, calul va sta legat in permanenta. Stanoaga va fi invelita cu funie de paie, iar prinderea de stalp se face prin sistemul inel si limba de fier verticala, care se poate desface cu usurinta. Lantul capastrului s; introduce prin inelul din jgheab iar la capat se atarna o greutate de lemn care il trage in jos, evitand astfel arsura in lant prin prinderea chisitei.
Art. 272. - Nu se abordeaza calul cu strigate, lovituri sau alte comportari brutale, deoarece aceste actiuni il naravesc, facand dintr-un animal linistit, un animal ce poate prezenta pericol pentru om.
Art. 273. - Orice actiune de supunere a calului va incepe prin mangaiere sau recompense, evitandu-se pe cat posibil contentia.
Recompensarea cu zahar, morcov sau paine se va oferi pe palma intinsa, pentru a nu fi apucat de degete.
Art. 274. - Daca este vorba de o interventie speciala, medicala etc, se poate aplica iavasaua, insa nu cu brutalitate.
Art. 275. - La examinarea unuia din membre, pentru evitarea loviturilor, se va ridica membrul din partea opusa calului examinat.
Art. 276. - Potcovitul se va executa de un muncitor calificat, la potcovarie si nu in grajduri sau in boxe; caii naravasi vor fi legati scurt. La potcovit, calul va fi tinut de un ingrijitor, in timp ce alt ingrijitor ii va ridica pe rand cate un picior. Vara, calul va fi aparat de muste pentru a sta linistit; in caz de retivitate se va aplica in mod obligatoriu iavasaua pentru contentie. Ingrijitorul va tine piciorul calului lateral, cu mainile bine fixate pe chisita.
Nu se permite tinerea piciorului calului intre picioarele ingrijitorului, orice miscare brusca putand accidenta grav ingrijitorul.
Art. 277. - De asemenea, pentru orice intervei rie de tratament medicamentos sau chirurgical vor fi aplicate, dupa situatie, metodele corespunzatoare de contentie pentru prevenirea accidentarilor atat a animalului, cat si a ingrijitorului.
Art. 278. - Imbaiatul calului se executa de doi muncitori, din care unul va tine galeata cu apa. Muncitorul folosit la imbaiatul cailor in ape statatoare sau curgatoare trebuie sa stie sa inoate, interzicandu-se sa fie legati si alti cai de calul pe care este calare.
Art. 279. - La operatia de dangare, manzul va fi conten-tionat de cel putin doi ingrijitori, la nevoie putandu-se aplica iavasaua.
Art. 280. - Abordarea cu vocea, mangaiatul, legarea cu capastrul, ridicarea piciorului, masajul etc. sunt operatii cu care animalul se obisnuieste si se incep inca din stadiul de manz, de la varsta de 3-4 luni,
Art. 281. - Monta se va executa numai dupa o prealabila incercare in depistarea iepelor in calduri. Bara de incercare se confectioneaza din bile-manele invelite in funii pe paie, 122 suprapuse; una peste altt sau din scanduri acoperite cu saci umpluti cu paie sau alt naterial care atenueaza socurile.
Art. 282. - Ingrijitorul,pentru a se feri de lovituri, va sta lateral de iapa iar ingijitorul sau ingrijitorii armasarului vor sta lateral.
Art. 283. - Armasarul �a fi adus in sala de monta la loja cu Caveson sau frau cu zabala.
Art. 284. - Coada iepei se va lega la radacina cu un bandaj, spre a evita ranirea penisului in firele de par.
Art. 285. - Pentru eviiarea accidentarii omului sau a armasarului, iapa se coitentioneaza cu franghii cu ochi sau chiostec la chisitele josterioare, iar franghiile se trec crucis printre membreb anterioare, apoi peste gat si se rasucesc sub gat, fiind tnute'cu mana.
Daca iapa este in ciclu si totusi bate la apropierea armasarului se va examina de catre medicul veterinar, pentru depisUrea cauzei.
Art. 286. - Pentru sprijinul armasarului, ingrijitorul se va aseza numai lateral, evitand eventualele loviri cu membrele anterioare; nu se va aseza inapoia sa, deoarece sunt armasari care pot z/arli chiar in timpul montei.
Art. 287. - Urcarea pe cal se va face dupa ce calul s-a obisnuit cu saua si dupa ce chinga a fost bine stransa. Chinga se va verifica si s-trange pe parcurs, in timpul haltelor de ajustare.
Art. 288. - Atat caii naravasi, cat si ceilalti cai vor avea in timpul galoparii zabaluta cu strune, hamuri cu capastre cu ochelari si haturi solide.
Art. 289. - Saua trebuie sa fie tinuta in conditii bune de intretinere spre a evita orice accidentare a calaretului, precum si ranirea calului la greaban, spinare si locul chingii.
Carabinele sa nu fie ruginite, sa poata fi desfacute fara efort, sa permita iesirea cu usurinta a acestora.
Art. 304. - Calul incepator, se inhama mai intai la butuc sau taras cu funii sau sleauri lungi care se tin de conducator Pentru a obisnui calul sa puna treptat pieptul in ham.
Art. 305. - Pentru inhamarea la vehicul, se leaga intai cpritoarele, se incruciseaza haturile (in doi) sau se prind direct (in unul), apoi sleaurile si la urma se fixeaza bine cpritoarele. Aceste operatii se fac de catre ajutor sau ajutoare, in timp ce conducatorul sta in vehicul cu haturile h mana.
Art. 306. - Intotdeauna, primele inhamari se fac numai sib supravegherea si ordinele maistrului de dresaj, care va Preda ingrijitorilor tehnica de inhamare si conducere.
La primele lectii de ham, calul incepator va fi i'ihamat langa unul mai varstnic, bland, puternic, care sa il Poata trage dupa el sau sa il poata opri in loc.
Art. 307. - Conducatorul va tine haturile cu ambele maini; ni se permite infasurarea haturilor dupa pumni, nu se tin dina gat, iar la nevoie, cand calul sau caii trag in gura prea ;, se pot utiliza manusare.
Art. 308. - Conducatorul va sta pe scaun, cu fata inainte; ni se sta lateral, cu picioarele atarnand in afara, nu se sta % pe incarcatura (deoarece orice dezechilibru poate arunca conducatorul afara din vehicul) sau intre cai, ceea c* poate avea ca urmare accidentarea mortala (fig. 39).
Art. 309. - Atelajele folosite la transport trebuie sa fie solide si in stare de functionare; inaintea fiecarei deplasari ele vor fi verificate.
Art. 310. - Scaunul conducatorului de vehicul cu tractiune hipo va avea spatar, perna, platforma pentru picioare, bara de protectie, trepte de urcare si frana de mana.
Art. 311. - Vehiculul va fi prevazut obligatoriu cu sistem de oprire-franare, care sa poata fi actionat chiar de pe locul conducatorului.
Art. 312. - Cand incarcatura este jrea, la coborarile abrupte se vor actiona franele sau ie vor pune pentru oprire talpici de lemn legate cu lant deroata.
Art. 313. - Distanta dintre vehicule, in timpul transporturilor va fi de 1, 1/2 lungimea vehicului .
Art. 314. - Este interzisa calatoria in vehicule incarcate cu materiale voluminoase. Pentru asigurarea transporturilor, in vederea evitarii rasturnarii, se vor folosi drugi de lemn si franghii sau lanturi rezistente. In timpul deplasarii, conducatorii atelajelor vor sta pe scaun.
Art. 315. - Toate vehiculele hipo care circula pe drumurile publice (ziua pe ceata sau ploaie, pe timp de noapte), vor fi echipate cu doua felinare (unul cu lumina alba si unul cu lumina rosie) si in spate doi catadioptrii (ochi de pisica) de culoare rosie sau portocalie. In varful oistei se va monta un catadioptru alb si se va merje mai mult la pas .
Art. 316. - Harnasamentele vor fi tinute in permanenta in stare buna de functionare, prin ungere periodica si reparatii curente, iar aplicarea lor pe corpul cailor se va face corect, pentru a evita producerea de rosaturi, bataturi sau impunsaturi, care pot accidenta atat caii cat si ingrijitorii.

8. ACTIVITATEA DE TRANSPORT A ANIMALELOR
8.1. Taurine
Art. 317. - In timpul transportului, taurii vor fi legati de inele prinse de partile, rezistente ale peretilor vehiculului. In cazul transportului in autocamioane sau remorci, peretii acestora vor fi inaltati cu minimum 15 cm peste inaltimea animalelor. Animalele vor fi legate de ambele laturi ale autovehiculului, legatura facandu-se numai la partile metalice care prezinta siguranta ca nu se pot disloca.
Art. 318. - La imbarcarea sau debarcarea taurilor reproducatori retivi in mijloace de transport se vor folosi obligatoriu tranchilizante (combelan etc.) In vederea preintampinarii accidentelor atat pentru personalul muncitor cat si pentru evitarea ranirii animalului.
Art. 319. - Rampa de imbarcare va fi prevazuta cu parapeti laterali, confectionati din bare groase, metalice si inalte, iax podeaua sa fie confectionata din dulapi grosi din scandura si peste care, din 20 in 20 cm se vor prinde sipci in vederea evitarii alunecarii .
Art. 320. - Imbarcarea in vagoane si vapoare se va face prin conducerea animalelor la rampa, pe rand si prin introducerea individuala in vagon sau pe vapor; animalele sperioase se vor introduce dupa animalele mai blande.
Interiorul vehiculului (vagon, vapor etc.) va fi iluminat in timpul noptii.
Art. 321. - Animalele retive vor fi despartite prin stanoage, iar cele colectate din diferite locuri se vor supraveghea pana se obisnuiesc intre ele, ingrijitorii fiind atenti pentru a nu fi loviti.
Art. 322. - In timpul transportului, lotul de animale va fj supravegheat, semnalandu-se orice caz suspect de imbolnavire in vederea luarii masurilor de izolare si dezinfectie.
Art. 323. - Vehiculele de transport vor fi dezinfectate si pastrate in conditii de perfecta igiena.
Art. 324. - Insotitorului transportului i se va asigura un loc special pentru odihna. In cazul transportului pe caile ferate electrificate, insotitorii vor fi instruiti temeinic pentru a nu se urca pe vagoane sau deschide domele de aerisire, fiind pericol iminent de electrocutare.
La transportul pe jos numarul insotitorilor se va fixa in functie de specia, numarul animalelor si itinerariul de parcurs.
Art. 325. - La transportul pe jos, se vor asigura pentru muncitori popasuri de odihna, de preferat din 3 in 3 ore. Se va dota convoiul cu utilaje necesare transportului de alimente, unelte si truse pentru primul ajutor in caz de imbolnavire sau oboseala.
Art. 326. - La transportul animalelor pe sosele se vor respecta intocmai prevederile din legea circulatiei. Trecerea cailor ferate se va face numai prin locurile admise si dupa ce conducatorul s-a convins ca linia este libera.
Art. 327. - Muncitorilor care insotesc transportul animator li se va face un instructaj de protectie a muncii si i se va intocmi itinerariul de parcurs. Instructajul de protectie a muncii va fi corespunzator mijlocului de transport cu care se va deplasa (cu trenul, vaporul, avionul, auto etc).
8.2. Cabaline
Art. 328. - Cabalinele de orice categorie si varsta nu vor transporta pe drumurile publice in grup, libere.
Art. 329. - La transportul pe jos, pentru cabalinele tinere, care inca nu au fost invatate la ham sau la sa, se va asigura un om ingrijitor la 1-2 cai. In cazul ca se transporta individual, ingrijitorul va tine calul de capastru sau de pana cu mana dreapta, mergand pe marginea dreapta a soselei, iar calul pe partea nacarosabila. Daca un ingrijitor transporta 2 cai in pereche, el va tine calul din partea stanga, cel din dreapta fiind legat cu pana de capastrul primului, ambii cai mergand alaturi in pereche la dreapta ingrijitorului pe partea necarosabila.
Art. 330. - Inainte de iesirea in sosea, se va constitui grupul ce urmeaza a fi transportat, incolonandu-se caii cate unul sau in perechi, punand in fata, la mijloc si la sfarsitul grupului, caii mai linistiti. In fata grupului va 134 merge fie un calaret pe un cal obisnuit cu circulatia autovehiculelor, care sa nu fie sperios, fie o caruta, iar in spate alta caruta cu harnasamente, furaje, ustensile si oameni de rezerva.
Art. 331. - Se va atrage atentia ingrijitorilor si vor fi controlati fiecare in parte asupra pericolului ce-1 prezinta infasurarea penei de capastru in jurul mainii, in cazul in care pe parcurs caii se sperie si se ambaleaza, fugind din grupa.
Art. 332. - Calaretul sau vizitiul din capul coloanei poarta steguletul regulamentar prevazut de legea circulatiei cu care semnalizeaza pentru incetinirea vehiculelor ce vin cu viteza din fata sau a celor care prin forma lor pot speria caii din grup.
Acelasi lucru il fac cu steguletul ingrijitorii de rezerva care se deplaseaza cu caruta in urma convoiului, pentru autovehiculele ce depasesc venind din spatele convoiului.
Art. 333. - Trecerea peste calea ferata se va face numai prin locuri admise si dupa ce conducatorul s-a convins ca linia este libera.
Art. 334. - Imbarcarea cailor pentru transport pe C.F.R. se face numai in vagoane in stare buna de functionare, fara defectiuni tehnice, verificate de statie, dezinfectate si avizate de medicul veterinar teritorial.
Art. 335. - Imbarcarea se face numai pe timp de zi si numai la rampa garii, cu pod de lemn sau metalic bine fixat la usa vagonului.
Art. 336. - Caii se introduc in vagon in ordinea stabilita, iar dupa completarea unui capat de vagon se pune obligatoriu bara de lemn fixata cu calus si cuie, dacr vagonul nu are bara rabatabila de fier. Lanturile cailor se leaga de bara sau de inelele existente in pereti. Intre caii retivi, care stau alaturi, se pune stanoaga.
Art. 337. - In acelasi vagon, pe cat posibil nu se pun sexe diferite in nici un caz alaturi.
Art. 338. - Mijlocul vagonului trebuie sa ramana liber, pentru furaje, diverse operatiuni si pentru asigurarea unui loc de odihna ingrijitorului.
Art. 339. - Ingrijitorul va fi dotat cu lanterna de vant, galeata de adapat, butoi cu apa si cutit pentru orice interventie.
Art. 340. - In timpul mersului, ingrijitorul nu va intra intre cai, pentru a nu fi strivit sau accidentat prin lovire. 136
Art. 341. - In timpul mersului, usile se inchid sau daca este timp de vara, se pot tine deschise, dar numai cat pernite carligul cu cioc de siguranta fixat pe usa vaginului.
Art. 342. - La transportul cailor pe calea ferata, se vor repatiza numai muncitori cu vechime si cu experienta in luciul cu caii, pe cat posibil chiar ingrijitorii cailor transportati.
Art. 343. - In timpul operatiunilor de incarcare-descarcare cu mijloc auto, acesta va fi bine asigurat contra depasarilor involuntare, cu pene, frane, saboti.
Art. 344. - In interior, pe laturi, vor fi prevazute inele si cuie de siguranta spre a evita deschiderea accidentala a obloanelor.
Art. 345. - Obloanele laterale, pentru mai multa siguranta, se baga intre ele cu lant central.
Art. 346. - Daca obloanele nu sunt-suficient de inalte, se adauga pana la nivelul gatului obloane suplimentare din scandura, bine fixate cu suruburi.
Art. 347. - Pentru evitarea accidentelor la porniri, opriri brujte sau viraje, caii vor fi legati cu lanturi prinse in inele fixate pe obloanele laterale si pe peretele posterior al cabinei. In spatele cailor este bine sa se puna un rand de baloti, pe toata inaltimea oblonului.
Art. 348. - Ingrijitorul va sta in cabina langa conducatorul auto, dar va supraveghea caii prin vizeta in timpul transportului.
Art. 349. - Periodic, din ora in ora, autovehiculul va face halte, pentru controlul general al legaturilor animalelor.
Art. 350. - Viteza de mers nu va depasi 40 km/h si nu se vor efectua brusc porniri, opriri sau schimbari de directie.
Art. 351. - In caz de opriri sau stationari, indeosebi noaptea, se va parca numai in locuri special destinate, cat mai lateral de drumul principal, avand luminile de pozitie aprinse sau cu triunghi reflectorizant.
Art. 352. - La transporturile de cai cu autovane special-destinate, fiecare cal are boxa sau locul sau bine delimitate, iar legarea si asigurarea in timpul drumului se fac tot prin belciuge metalice, fixate pe peretii autovanului si pe bara ce se coboara inaintea cailor. Peretii autovanului se captusesc cu umplutura moale (paie, calti etc.) pentru evitarea lovirii si ranirii in timpul transportului.
8.3. Transportul pasarilor
Art. 353. - Evacuarea pasarilor, din halele de crestere la sol, se va face in felul urmator:
a) echipele vor avea un sef de formatie care sa cunoasca bine instalatiile din hala;
b) persoanele care evacueaza pasarile vor purta masca contra prafului;
c) tractoristul care transporta pasarile din hala va fi instruit special pentru aceasta operatie;
d) este interzis transportul salariatilor in remorca sau pe tractor.
Art. 354. - Incarcarea pasarilor in mijloacele de transport se va face cusca cu cusca, iar in situatia mijloacelor speciali2:ate nu se va depasi maximum 4-5 custi.
Art. 355. - In cazul evacuarii pasarilor de la etaj se interzice a se cobori de pe balcon direct in mijlocul de transport.
Art. 356. - In timpul livrarii pasarilor se vor scoate de sub tensiune toate utilajele si circuitele electrice pe care le alimenteaza, cu exceptia instalatiei de iluminat.

9. CRESTEREA IEPURILOR SI A ANIMALELOR DE BLANA
9.1. Iepuri
Art. 357. - In halele de iepuri vor fi admise la luciu numai persoanele care au fost instruite si si-au insusit normele de protectie a muncii si numai daca poarta echipamentul individual de protectie corespunzator.
Art. 358. - Utilizarea asomatorului electric este permisa numai daca asomatorul este omologat si exista instructiuni de protectie a muncii privind folosirea fara pericol a asomatorului. Instructiunile trebuie sa fie insotite prin semnatura de cei care utilizeaza asomatorul.
Art. 359. - Pornirea si oprirea utilajelor din hale se vor face de catre crescatorul de iepuri, iar in cazul aparitiei defectiunilor, acesta va anunta mecanicul sau eletricianul de intretinere.
Art. 360. - Operatiile de intretinere, reglare si remediere a defectiunilor se vor executa de catre personalul de specialitate cu utilajul oprit si scos de sub tensiune, indicandu-se aceasta printr-o tablita de avertizare cu inscriptia NU CUPLATI - SE LUCREAZA!
Art. 361. - La operatiunea de tocare a furajelor fibroase vor respecta urmatoarele:
a) dotarea masinii de tocat cu aparatori d protectie;
b) se va acorda atentie la introducerea furajelor pentru a nu patrunde si alte obiecte tari;
c) nu se va introduce mana la dispozitivul de tocat;
d) desfundarea masinii se va face numai dupa ce aceasta a fost oprita;
e) masina de tocat se va lega la nulul de protectie si la pamant;
f) este interzisa stationarea salariatilor in dreptul gurii de evacuare.
Art. 362. - Este interzisa coborarea in fose fara aprobarea conducatorului locului de munca care detine cheia de la lacat.
Art. 363. - Salariatul care intra in fose va fi echipat cu masca de protectie, centura de siguranta cu franghie si va fi asistat de 2 salariati echipati la fel.
Art. 364. - La mutarea iepurilor, personalul care executa lucrarea se va purta cu blandete prinzand iepurele de urechi si spinare; pentru a nu fi zgariat, nu-1 va scoate din cusca pana la linistirea lui.
Art. 365. - Mutarea animalelor in alta hala se va face obligatoriu in custi.
Art. 366. - La terminarea ciclului de productie al halei se vor W urmatoarele masuri: .
a) se vor debloca fosele pentru scoaterea dejectiilor;
b) evacuarea dejectiilor din fose cu mijloace mecanizate se va efectua cu mecanici bine instruiti si echipati cu mijloace de protectie corespunzatoare;
c) pe perioada evacuarii dejectiilor vor functiona ventilatoarele de admisie a aerului.
Art. 367. - La spalare, flambare si varuire se vor respecta urmatoarele:
a) se vor scoate de sub tensiune instalatiile de iluminat si ventilatie;
b) hala se va ilumina cu tensiunea de 24 V;
c) personalul va fi echipat corespunzator, respectandu-se toate normele de spalare si varuire de la halele de pasari.
9.2. Animale de blana (nurci, vulpi, nutrii)
9.2.1. Masuri generale
Art. 368. - Soproanele pentru animalele de blana vor asigura acoperirea corespunzatoare a aleilor de deservire si a 142 custilor. Animalele de blana trebuie sa fie cazate in custi s padocuri si cuibare prevazute cu sisteme de inchidere sigu in permanenta se va verifica starea custilor si cuibarelo luandu-se - masuri corespunzatoare pentru remediere defectiunilor constatate. Intre cele doua compartimente al locului de cazare (cuibar si cusca) este necesar sa existe un mijloc de separare prevazut cu sisteme de blocare.
Art. 369. - La confectionarea custilor si cuibarelor, cape-tele de sarma si varfurile de cuie vor fi indoite si batute pentru a se preintampina ranirea ingrijitorilor, agatarea echipamentului individual de protectie sau ranirea animalelor.
Art. 370. - Se interzice consumarea de catre oameni a produselor si subproduselor de abator, avicole sau piscicole dirijate in alimentatia animalelor de blana.
Art. 371. - Nu se admite accesul persoanelor straine in fermele de animale de blana. In cazul unor vizite organizate, accesul in ferma este permis numai dupa efectuarea unui instructaj pentru protectia muncii. Vizitatorii vor fi insotiti obligatoriu de catre seful de ferma sau loctiitorul acestuia si de ingrijitorul lotului respectiv de animale.
Art. 372. - Persoanele in stare de oboseala sau de ebrietate care au reflexele diminuate, nu vor fi admise la lucru.
Art. 373. - Animalele si uneltele de ingrijire se vor da in ire pe ingrijitori, evitandu-se fluctuatia personalului.
Art. 374. - Intregul proces tehnologic din fermele de animalele de blana se va desfasura in liniste; este interzisa �ducerea de zgomote puternice sau neobisnuite.
Abordarea, contentia, comportarea cunimalele de blana se vor caracteriza prin calm, blandete "rabdare pentru a se preintampina dezvoltarea unor deprinderi rele la aceste animale; este strict interzis iritarea intentionata a animalelor.
Art. 375. - Contentia animalelor de blana se efectueaza numai de catre personalul fermei, care este special instruit in acest scop si care va purta manusi din piele lungi pana la cot si cizme rezistente la muscaturile animalelor .
9.2.2. Pregatirea hranei
Art. 376. - Ingrijitorii de animale de blana vor purta in timpul lucrului echipament individual de protectie si (je lucru adecvat sezonului si lucrarilor pe care le executa.
Art. 377. - Spatiile bucatariei furajere vor fi tinute in permanenta curate, prin evacuarea continua a murdariei si deseurilor. Spatiile in care se prelucreaza subproduse de carne vor fi spalate cu apa si detergenti pentru preintampinarea alunecarilor, ori de cate ori este nevoie. Scarile si platformele vor fi antiderapante si vor fi prevazute cu balustrade.
Art. 378. - Cutitele cu care se lucreaza la bucataria furajera sau la prelucrarea primara a blanurilor vor fi perfect fixate in manere si bine ascutite. Ascutirea cutitelor la polizor va fi efectuata numai de catre persoanele fixate in acest scop. Cutitele se tin in mana numai in timpul lucrului; in restul timpului sunt purtate in teci speciale, atasate la centura. Dupa terminarea lucrului, cutitele sunt depozitate in rastel. In timpul folosirii cutitelor se va lucra cu foarte mare atentie. Este interzis ca taisul sau varful cutitului sa fie indreptat spre operator. Mana stanga va fi tinuta in urma cutitului sau lateral feita de tais.
Art. 379. - Transarea, degresarea si alegerea carnurilor 1 xecuta pe o masa special invelita cu tabla inoxidabila seu "aivanizata, prevazuta cu o rama lata de 30 cm S nfectionata din scandura de fag sau de material plastic special.
Art. 380. - Carligele de agatare a bucatilor de carne vor fi controlate si reparate zilnic; varfurile carligelor nu vor fi prea ascutite.
Art. 381. - In procesul prelucrarii si prepararii subproduselor se vor respecta, in functie de tehnologia aplicata si de utilajul existent, prevederile corespunzatoare din Normele specifice de securitate a muncii pentru industria carnii (anexa 1, pct. 8).
Art. 382. - Piesele si organele active ale masinilor de la bucataria furajera vor fi acoperite cu carcase de proiectie; utilajele care lucreaza sub presiune vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta, aparate de masura si control, care vor fi supuse verificarii organelor de metrologie. Toate locurile care prezinta pericol de accidentare vor fi ingradite cu punti sau balustrade din plasa de sarma rezistente.
Art. 383. - Toate utilajele pentru prepararea hranei ibuie sa fie in buna stare de functionare. Inainte de inceperea lucrului cu masinile, acestea se vor verifica in gol pentru constatarea eventualelor defecte. Daca constata defecte, acestea se remediaza numai dupa oprir completa si scoaterea de sub tensiune.
Art. 384. - Se interzice introducerea mainilor in gura de alimentare a tocatoarelor de carne, malaxoarelor concasosirelor de oase sau in jgheabul de alimentare a tocatoarelor de radacinoase inainte de oprirea completa a masinilor; se interzice impingerea subproduselor in gura de alimentare a masinilor cu bete sau cu coada lopetiloi Presarea subproduselor in gura de alimentare a tocatoarelor de carne se admite cu o piesa de lemn special confectionata, care nu poate veni in contact cu snecul masinii si care va fi intretinut in permanenta curat.
Art. 385. - La observarea unor defectiuni ale masinilor acestea vor fi oprite, apoi se va anunta imediat seful formatiei de lucru pentru luarea masurilor de remediere.
Art. 386. - Reparatiile si intretinerea masinilor pentru prepararea hranei vor fi executate numai de catre personalul special destinat si calificat corespunzator.
Art. 387. - Masinile pentru prepararea hranei vor fi prevazute cu dispozitive de siguranta care sa le opreasca functionarea in caz de supraincarcare sau atunci cand in masa prelucrata patrund corpuri straine. La alimentarea nilor se va lucra cu multa atentie, evitandu-se aducerea corpurilor straine.
Art. 388. - Gura de alimentare a concasorului de; oase va orevazuta cu un mijloc de acoperire pentru a se evita aruncarea bucatilor de oase in timpul functionarii.
Art. 389. - Masinile pentru prelucrarea hranei se amplaseaza pe fundatii separate, izolate in fundatia bucatariei furajere.
Art. 390. - Cazanele pentru fierberea furajelor vor fi prevazute cu hote pentru eliminarea aburului. La umplerea cazanelor cu apa fierbinte se va proceda cu atentie pentru a se evita accidentele prin arsura. Scoaterea produselor fierte se face din afara cazanelor. La scoaterea produselor fierte prin rabatare, evacuarea se va face gradat, evitandu-se producerea stropilor si neadmitandu-se ca muncitorii sa stea in fata gurii cazanului. In cazul utilizarii cazanelor de fiert incalzite cu aburi, cu pereti dubli, a autoclavelor sau distructoarelor se vor respecta prevederile din Normele specifice de securitate a muncii (anexa 1, pct. 9).
Art. 391. - In spatiile de depozitare frigorifica au acces numai personalul insarcinat cu instalatia si muncitorii bucatariei furajere care sunt special instmiti in acest scop. 148
Art. 392. - Este obligatoriu luarea masurilor contin pentru eliminarea surselor de alunecare (materii gra e gheata) de pe pardoseala spatiilor frigorifice, nr-curatarea permanenta a acestora.
Art. 393. - Spatiile frigorifice trebuie sa fie prevazute c sistem de alarma "om inchis". Functionarea acestui sistem va fi verificata periodic, insa cel putin saptamanal.
Art. 394. - Muncitorii de la bucataria furajera vor purta in timpul lucrului echipament individual de protectie si de lucru adecvat lucrarilor pe care le executa.
Art. 395. - Potrivit dotarii si tehnologiei aplicate la manipularea si conservarea frigorifica a subproduselor vor fi respectate prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru industria carnii si a produselor din carne (anexa 1, pct. 8) si ale Normelor specifice de securitate a muncii pentru instalatiile frigorifice (anexa 1, pct. 10).
Art. 396. - In cazul utilarii fermelor de animale de blana cu mijloace pentru care nu sunt prevazute norme de protectie a muncii, agentul economic va elabora instructiuni proprii pentru aceste utilaje pe baza studierii conditiilor de lucru.
9.2.3. Nurci
397. Pentru contentia nurcilor se folosesc manusi de 1 eroasa si custi speciale; aceste custi se utilizeaza si la xansportul nurcilor in interiorul fermei .
Art. 398. - Prinderea nurcii cu manusa se face in momentul iesirii animalului din cuib in cusca. Pentru prezentarea lui in vederea interventiilor zooveterinare, nurca se tine cu o mana la nivelul cefei si cu alta de corp.
Art. 399. - Atat cusca de transport cat si cuibul nurcii sunt prevazute cu usite siber. Pentru prinderea nurcii cu cusca, animalul se inchide in prealabil in cuib, se asaza 150 cusca cu usita deschisa in dreptul usitei cuibului deschide cuibul, apoi nurca se goneste in cusca si s incuie siberul custii. Pentru gonirea nurcilor din cuib \n cusca se.foloseste un betisor de lemn sau metalic imbracat in furtun de cauciuc.
Art. 400. - Prinderea nurcilor evadate se face cu ajutorul unui minciog cu inel metalic. Animalele capturate se transporta pana la locul de cazare in minciog; ia introducerea in cusca se folosesc manusile de piele.
Art. 401. - Pentru examinare sau interventii veterinare in masa la nurci se utilizeaza custi, asemanatoare cu cele de transport insa a caror podea este dubla si poate fi ridicata presandu-se animalele de partea superioara, asigurandu-se astfel imobilizarea lui.
9.2.4. Vulpi
Art. 402. - Prinderea vulpilor se face cu clesti speciali de contentie. Vulpea este prinsa de gat cu clestele, procedandu-se cu rabdare si blandete. Dupa prinderea in cleste, vulpea este scoasa in afara custii si o a doua persoana o apuca de coada, apoi ii imobilizeaza membrele posterioare, avand grija sa realizeze o extensie suficienta (dar nu exagerata) a corpului pentru a preintampina contorsiunea animalului. La prinderea labelor, ingrijitorul purta manusi de protectie speciale pentru a preintampina zgarieturile . In timpul bonitarii, in cazul interventiilor veterinare de durata sau pe jumatatea anterioara a corpului, vulpile sunt legate la bot cu un siret rezistent, de catre o a treia persoana. Infasurarea botului cu siretul se face de la distanta, aceasta precautie luandu-se si la desfacerea siretului. In timpul examinarilor sau interventiilor de durata, vulpile contentionate se aseaza pe masa.
Art. 403. - Pe distante mici, vulpile se transporta in tinandu-se cu o mana si de coada. Mana de pe cleste va"r tinuta la o distanta suficient de mare de botul animalul pentru a nu-i da posibilitatea sa muste.
Art. 404. - Pe distante mai mari in interiorul fermei sau pentru cantariri de control, vulpile se transporta in custi speciale.
Art. 405. - Prinderea vulpilor evadate se face cu ajutorul unui lat de sarma prins pe un maner de lemn. Dupa capturarea in lat, vulpea este prinsa in clestele de contentie si apoi este eliberata din lat.
Art. 406. - Pentru micsorarea efortului si dificultatilor de capturare a vulpilor evadate, imprejmuirea fermei va avea in colturi cotloane prevazute cu custi capcana.
Art. 407. - Prinderea si contentia tineretului de vulpe pana la varsta de 2-3 luni se poate face cu manusi din piele groasa, tinandu-se animalul de ceafa si coada.
9.2.5. Nutrii
Art. 408. - Pentru contentie, nutria inchisa in cuibar sau manata intr-un colt al custii, se prinde cu atentie de mijlocul cozii, se ridica in aer, apoi se aseaza cu labele pe un suport plan (capacul custii sau o masa), mentinandu-se riiin in aceasta pozitie. La transportul pe distante nutriile sunt tinute de coada. In vederea examinarii, este prinsa cu o mana de coada si de labele terioare iar cealalta mana se introduce in sens terior pe sub abdomen pana la nivelul membrelor Lterioare, prinzand pieptul animalului. In cazul - ntentiei indelungate, nutria este prinsa cu un cleste netalic de gat, de catre a doua persoana. Nutriile retive si cele adulte vor fi contentionate numai de coada si cu ajutorul clestelui.
Art. 409. - Pentru distante mai mari in interiorul fermei, nutriile se transporta in ladite sau custi de transport.
Art. 410. - Nutriile evadate sunt prinse cu ajutorul unui minciog prevazut cu inel metalic sau direct cu mana de coada, luandu-se masurile necesare pentru contentie in timpul transportului.
9.2.6. Transportul animalelor de blana
Art. 411. - Custile de transport sau de examinare pentru animalele de blana vor fi astfel confectionate incat sa preintampine muscarea sau zgarierea ingrijitorilor si vor fi prevazute cu mijloace de blocare a usitelor.
Art. 412. - Inainte de interventia directa in interi unuia din cele doua compartimente ale locului de ca (pentru reparatii, curatenie, dezinfectie etc), animalele ? fi manate si inchise in celalalt compartiment. In cazul interventiei in custile de vulpi fara cuibare, animalele v fi in prealabil scoase si mentinute in custi de transport n durata interventiei.
Art. 413. - La bonitare, vaccinari sau alte operatii zooveterinare, cand contentia este executata in maini animalele se vor apropia cu atentie de operator avandu-se grija sa nu se elibereze. In timpul interventiilor in masa, se vor face pauze in vederea preintampinarii oboselii si a slabirii atentiei personalului din echipa de lucru. In cazul acestor operatii, echipa de lucru trebuie sa fie dotata cu o trusa sanitara pentru primul ajutor in caz de muscaturi sau zgarieturi.
Art. 414. - Se va avea in vedere ca cele mai putin periculoase locuri de electie pentru administrarea substantelor medicamentoase sau biologice la animalele de blana sunt pe membrele posterioare.
Art. 415. - Pentru transportul animalelor de blana intre ferme sau intre unitati se folosesc custi speciale, cu mai multe compartimente, captusite in interior cu plasa de sarma. Manerele acestor custi se vor amplasa lateral, de o de alta, de asa maniera incat animalele sa nu poata mainile personalului care le manipuleaza.
Art. 416. - La transportul animalelor intre feline sau custile se dispun de-a lungul peretilor mijlocului de transport, se fixeaza pentru asigurarea stabilitatii, lasandu-se i un culoar de deservire intre doua randuri de custi.
9.2.7. Sacrificarea animalelor de blana
Art. 417. - Pentru sacrificarea animalelor de blana vor fi nominalizati salariati speciali instruiti in acest sens. In cazul utilizarii substantelor toxice pentru sacrificare, aceasta operatie se va efectua sub directa supraveghere a medicului veterinar.
Art. 418. - Vulpile vor fi sacrificate prin injectie direct in inima cu ajutorul unei seringi. Pentru aceasta, animalul se apuca de coada si de picioarele din spate, se aseaza pe un suport si se tine strans de ceafa .
Art. 419. - Sacrificarea animalelor si prelucrarea primara a blanurilor se vor face in spatii special destinate, prevazute cu toate utilajele necesare: mese sau bancuri de jupuire, aparate sau bancuri de decarnare, aliter pentru degresare, aparate de uscare, cuier pentru depozitare. Punctul de prelucrare a blanurilor trebuie sa aiba o buna ventilatie si sa fie prevazut cu mijloace pentru combate incendiilor si pentru dezinfectii.
Transportul cadavrelor jupuite se face in containere inchise. In incaperea pentru degresarea blanurilor se va lucra cu geamurile (care sunt prevazute cu plasa de sarma) deschise. Pentru favorizarea unei eliminari rapide a vaporilor de neofalina care se degaja la degresare, se recomanda la proiectarea atelierelor de prelucrare primara a blanurilor ca incaperea in care se executa aceasta operatie sa aiba 1-2 pereti din plasa de sarma, plasati la exteriorul cladirii.

10. APICULTURA
Art. 420. - Pentru a evita producerea de accidente cauzate de patrunderea oamenilor si animalelor in incinta ninelor, acestea se amplaseaza, cat mai departe de drumurile circulate, se imprejmuiesc si se asigura cu paza.
Se interzice intrarea persoanelor straine in stupina, neinsotite si fara echipament individual de protectie.
Art. 421. - Personalul care umbla la stupi trebuie sa fie curat si sa nu prezinte mirosuri care irita albinele (miros de transpiratie, alcool etc). Controlul stupilor se face cu toata atentia, evitandu-se miscarile bruste, loviturile si zguduirile.
Art. 422. - Se interzice deschiderea stupilor inainte de a se pune in functie afumatorul si a imbraca echipamentul individual de protectie conform Normativului-cadru aprobat de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu ordinul nr. 225/1995.
Art. 423. - Transportul albinelor se va face de preferinta loaptea sau dimineata pe racoare, cu vehicule in buna stare de functionare, insotitorul avand la stupii se vor asigura contra rasturnarii legare sigura cu franghii, circulatia facandu-se pe so dinainte controlate din punct de vedere al practibilitatij indemana afumatorul, echipamentul individual de protectie si unelte >entru executarea unor eventuale reparatii.

11. SERICICULTURA
Art. 424. - In cazul transporturilor hipo, animalele vor fi indepartate de vehicul, in tot timpul incarcarii descarcarii si vor fi astfel inhamate, incat sa fie usor de desprins in cazul unor accidente neprevazute.
Art. 425. - In timpul transportului, stupii vor fi prevazuti cu dispozitive perfecte de inchidere, lasandu-se numai orificii pentru aer, prevazute cu site metalice. Eventualele crapaturi in peretii laterali, fund si capac vor fi astupate inainte de incarcarea stupilor.
Art. 426. - In cazul transporturilor stupilor pe calea ferata vagoanele vor fi perfect inchise, asigurandu-se o buna aerisire prin site. Pe vagoane se va afisa o tablita indicatoare cu textul: ATENTIE ALBINE! Durata de transport se va limita la minimum posibil, acordandu-se atentie deosebita in timpul manevrarilor.
Art. 427. - La culesul frunzelor de dud se vor folosi scari tVie rezistent construite. Inainte de a se urca pe scara, muncitorul va controla stabilitatea.
Art. 428. - La dezinfectarea cu formol a incaperilor si a utilajului folosit in cresterea viermilor de matase, salariatii vor purta echipament individual de protectie conform
Jormativului-cadru pentru a evita intoxicarile cu vapori de formol.
Art. 429. - La improspatarea hranei, se va folosi hartie perforata, evitandu-se astfel prinderea viermilor cu mana.
Art. 430. - Incaperile in care se cresc viermi de matase trebuie sa fie bine aerisite.
Art. 431. - Angajarea salariatilor se va face dupa un prealabil examen medical, in vederea depistarii si eliminarii alergicilor actuali si potentiali fata de pulberea de pe corpul si aripile fluturilor.
Nu se vor angaja ca sezonieri persoanele care au prezentat in trecut manifestari de alergie la pulberea de pe corpul si aripile fluturilor.
Se va executa controlul periodic al tuturor lucratorilor din sector, cel putin de doua ori pe an si obligatoriu maintea perioadei de influturare, pentru depistarea persoanelor cu alergie fata de pulberea de pe corpul fluturii. Salariatii care prezinta fenomene clinice de alergie vor fi schimbati de la hala prin rotatie intre diferite locuri de munca.
Art. 432. - Se va asigura, in limita permisa de cerint 1 procesului tehnologic, o aerisire cat mai buna (eventu prin aspiratie, cu prize multiple la mese) si curatare permanenta a halelor, insa cu atentie pentru a nii raspandi praful in incaperi.
Art. 433. - Se va asigura protectia individuala a lucrarilor prin echipament individual de protectie, conform Normativului-cadru si amplasarea unor podine de lemn, distantate de pardoseala, mai ales pentru perioada spalatului celulelor.
De asemenea, se va asigura un numar suficient de dusuri si spalatoare pentru igiena corporala a lucratorilor in scopul indepartarii pulberii de pe partile descoperite ale corpului.
Art. 434. - La montarea si demontarea liniei de crestere a larvelor tinere, precum si a corturilor metalice, salariatii vor purta casti de protectie.
Art. 435. - Masinile de curatat scame si cele de tocat frunza precum si liniile mecanizate de crestere a larvelor vor fi prevazute obligatoriu cu aparatori la toate piesele active si vor fi legate la nulul de proiectie si la pamant.

12. ACTIVITATEA IN SECTORUL SANITAR-VETERINAR
12.1. Masuri generale
Art. 436. - Salariatii care lucreaza in unitatile in care se desfasoara o activitate de asistenta veterinara si cei care lucreaza in mediu infectios, vor fi instruiti asupra pericolelor posibile la care sunt expusi (infectii, intoxicatii, infestatii, imbolnaviri profesionale, raniri, loviri) si asupra masurilor pentru evitarea acestor pericole. Salariatii nu trebuie sa aiba leziuni la maini (raniri, zgarieturi); in caz de leziuni mainile trebuie protejate cu manusi de cauciuc.
Art. 437. - In toate locurile de munca in care exista mediu infectios, se vor gasi in permanenta la indemana personalului locuri amenajate pentru spalatul mainilor, sapun, prosoape precum si vase cu solutii antiseptice. Spalarea si dezinfectarea mainilor este obligatorie la incetarea lucrului in sectorul sanitar-veterinar. De asemenea, nu este permisa ducerea mainii la gura, ochi, nas, inainte de a fi spalate.
Art. 438. - Manipularea materialelor infectante si infectate precum si a instructiunilor si aparatelor care trebuie 162 spalate, se va face cu deosebita atentie de personal instruit special in acest scop.
Art. 439. - Spalarea si curatarea instrumentelor si celorlalte materiale folosite la lucru cu materii infectat (agenti microbieni) se vor face numai dupa ce au fo sterilizate.
Art. 440. - Interventiile sanitar-veterinare de orice natura pe animale, vor fi executate numai de personal calificat' care conform legislatiei in vigoare, are dreptul sa execute aceste interventii.
Art. 441. - Personalul tehnic care efectueaza diferite operatiuni pe animale (examinari, tratamente medicamentoase sa.u chirurgicale, inoculari, recoltari de probe etc), trebuie sa dea o deosebita atentie contentionari animalelor pentru prevenirea eventualelor accidente atat ale personalului tehnic, cat si ale animalelor.
Art. 442. - Autopsiile la animale se vor face numai la lumina naturala, in timpul zilei si in mod exceptional la lumina artificiala (numai in sali special amenajate si, destinate). Este interzisa autopsia animalelor in grajduri, padocuri sau in orice alt loc. Ingroparea sau distrugerea cadavrelor se va face obligatoriu la cimitirul de animale, la putul sec, crematoriu.
Art. 443. - Toate serviciile sanitar-veterinare, care executa curent, nu accidental, autopsii la animale, vor fi dotate cu truse speciale de autopsie.
Art. 444. - Personalul de specialitate care lucreaza la utopsia animalelor, va purta in mod obligatoriu 'chipamentul individual de protectie prevazut in "ormativul cadru pentru acest scop si compus din: halat, masca de protectie tip medical, manusi de protectie, incaltaminte de protectie, boneta sau basma, camasa din panza si lenjerie de corp.
La sfarsitul fiecarei zi de lucru in sala de autopsie, atat sala cat si instrumentul folosit vor fi supuse dezinfectiei.
Art. 445. - Transportul, distrugerea cadavrelor, precum si dezinfectia salii de autopsii si a instrumentarului folosit, se vor face in conformitate cu dispozitiile prevazute in legislatia sanitar-veterinara.
Art. 446. - Accesul persoanelor straine in locuri cu efective de animale care prezinta pericol de imbolnavire (centre de izolare pentru tuberculoza, leucoza etc), precum si ferme cu efective bolnave care pot transmite infectiile la alte animale sau la oameni), este permis numai cu echipamentul individual de protectie corespunzator.
Art. 447. - Aparatele ce se folosesc la dezinfect dezinsectii si deratizari, vor fi controlate inainte 2 intrebuintare in ceea ce priveste buna lor functionare i timpul lucrului este interzis a se depasi presiunea indicar de instructiuni. Repararea sau desfundarea acestor aparat se vor efectua dupa ce se vor decompresa.
Art. 448. - Este interzis a se lasa in sala de autopsii sau pe mesele de lucru din laboratoare, birouri etc, probe de organe infectate, culturi microbiene sau alte produse patologice periculoase pentru sanatatea omului; acestea se vor pastra in dulapuri frigorifice destinate special acestui scop. In dulapurile frigorifice pentru produse patologice nu se vor pastra alimente sau apa de baut. Dulapurile frigorifice sau camerele de congelare vor fi prevazute cu sistemul de alarma vizuala (bec rosu) si acustica (sonerie) sistemele cunoscute sub numele OM INCHIS. Pentru deplina securitate la intrarea in congelatoare sau dulapuri frigorifice (la -20oC pana la -40oC) unde obligatoriu se inchide usa la intrare, se vor anunta doua persoane la intrarea celei de a 3-a.
Art. 449. - Unitatile care detin substante sau preparate cu substante toxice si stupefiante ce se folosesc in sectorul veterinar, vor pastra, manipula si tine evidenta miscarii lor in conformitate cu actele normative in vigoare privind regimul substantelor si produselor toxice si stupefiante.
Art. 450. - Conducatorii acestor unitati vor lua masurit n asigurarea conditiilor materiale necesare in vederea i arii dispozitiunilor cuprinse in aceste acte normative or instrui personalul care manipuleaza produseletoxice si stupefiante.
Art. 451. - Actiunile sanitare veterinare de masa in care se tiiizeaza preparate cu actiuni toxice sau iritante se vor executa numai de catre personalul calificat sau sub supravegherea acestuia, daca personalul este necalificat si instruit in prealabil.
Personalul care lucreaza in aceste actiuni va purta echipamentul individual de protectie in raport cu natura si efectele produsului utilizat.
Art. 452. - Institutele si laboratoarele centrale care raspund de aprobarea introducerii in practica, de producere si difuzarea produselor ce se folosesc in sectorul veterinar, vor urmari ca prospectele si instructiunile de folosire a produselor cu actiuni toxice si iritante sa prevada si masurile de protectie ce trebuie aplicate.
Art. 453. - Dupa terminarea dezinfectiilor, se va afisa bligatoriu pe usa spatiului dezinfectat o tablita avertizoare care sa cuprinda urmatoarele: NU INTRATI! SPATIU DEZINFECTAT, PERICOL DE MOARTE! Pe tot timpul dureaza actiunea dezinfectantului, spatiul va fi incuiat, heile pastrandu-se la seful de ferma sau la loctiitorul sau.
Art. 463. - Unitatile in care se executa interventii ginecologice vor asigura in sezoanele reci, in afara de echipamentul individual de protectie prevazut in Normativul in vigoare si incaperi incalzite. Personalul veterinar care executa aceste operatiuni, va pUrta echipamentul individual de protectie corespunzator si in mod obligatoriu isi va proteja bratul cu manusi lungi sau prin unguente antiseptice.
Art. 464. - Dupa terminarea interventiilor ginecologice echipamentul individual de protectie, locul si instrumentarul vor fi dezinfectate.
12.3. Prevenirea bolilor transmisibile de la animale la om in timpul manipularii germenilor microbieni patogeni, a produselor patologice si a animalelor inoculate experimental
Art. 465. - Detinerea, manipularea si experimentarea cu germeni patogeni si produse patologice, ce pot produce la oameni boli transmisibile de la animale, se poate face cu aprobarea Ministerului Agriculturii si Alimentatiei. Acesta, in raport cu specificul, dotarea si incadrarea unitatii, va stabili de la caz la caz, cu ce fel de germeni sau materiale virulente poate lucra unitatea, fata de sarcinile de diagnostic, productie sau de cercetare pe care le are.
Art. 466. - Toate unitatile veterinare care au sarcini de nroductie, cercetare si diagnosticare vor limita dreptul de rnanipulare a germenilor patogeni (brucele, bacilul morvei, TBC, leptospire, virus rabic etc.) la un personal restrans, stabilit de conducerea unitatii, pentru reducerea posibilitatilor de contaminare.
Art. 467. - Conducatorii tehnici ai unitatilor, impreuna cu sefii laboratoarelor sau serviciilor respective si medicul insarcinat cu asistenta personalului unitatii sunt raspunzatori de aplicarea masurilor de securitate a muncii in mediul infectios.
Art. 468. - Institutiile si unitatile in care munca se desfasoara in mediul infectios, au obligatia de a dota locurile de munca cu instrumentar si instalatii necesare pentru prevenirea infectiilor si usurarea efortului fizic al salariatilor.
Art. 469. - Personalul tehnic este obligat sa cunoasca si sa aplice la locul de munca de care raspunde, normele de protectie a muncii corespunzatoare.
Art. 470. - Toate locurile de munca unde se manipuleaza germeni patogeni si produse periculoase pentru sanatatea omului sau sunt adapostite animale inoculate experimental, vor avea usile incuiate in permanenta si vor fi semnalate prin afise vizibile care interzic accesul persoanelor straine in aceste locuri vor fi afisate reguli ce trebuie respectate pentru prevenirea imbolnavirilor.
Art. 471. - Culturile microbiene si produsele patologice ce urmeaza a fi sterilizate, vor fi adunate in laboratoare, in galeti de metal sau emailate, prevazute cu capac etans si cu inscriptia PERICOL DE INFECTIE. Aceste galeti vor fi transportate in sala de sterilizare si introduse direct in autoclave. Este cu desavarsire interzisa scoaterea inainte de sterilizare a acestor materiale din galeti.
Art. 472. - Sterilizarea materialului infectios, precum si a instrumentelor cu care s-a manipulat acesta, se va face cu personal calificat (tehnicieni sau laboranti).
Art. 473. - Aparatele in care se lucreaza cu material infectios, periculos pentru oameni (centrifuge, autoclave, filtre exicatoare), vor fi date in primire unui tehnician care raspunde de buna lor functionare si de masurile de protectie a muncii.
Art. 474. - Se interzice folosirea aparaturii si instrumentelor de laborator (seringi, bisturiu, foarfeci, pense etc.) In scopuri personale, precum si recoltarea de sange si efectuarea de injectii la oameni in cadrul unitatilor agricole, indiferent de profil.
Orice imbolnavire a personalului se va aduce cunostinta conducatorului locului de munca.
Art. 475. - Animalele de laborator infectate experimental microbi periculosi pentru om, vor fi tinute in vase de - la sau de metal prevazute cu capac de plasa din sarma deasa. Animalele mari inoculate cu asemenea produse, vor fi cazate in boxe speciale, prevazute cu instalatii de dezinfectie a dejectiilor.
Art. 476. - In unitatile in care se prepara produse biologice de uz veterinar, inocularea animalelor cu germeni microbieni sau produse virulente periculoase pentru om se va face in sali speciale, sub supravegherea directa a tehnicianului responsabil cu executarea operatiunii si care va lua toate masurile pentru a preveni spargerea recipientului cu material virulent, raspandirea acestuia sau alte accidente.
Art. 477. - In biofabrici, institute de cercetari si in general in toate laboratoarele veterinare, seful laboratomlui sau conducatorul de sectie va supraveghea personal distrugerea materialului virulent, dezinfectia locului si a persoanelor in cazul spargerii sau varsarii unui recipient cu material virulent sau a defiolarii unor produse virulente.
Art. 478. - Materialele infectate din laboratoarele de bruceloza, TBC, morva, leptospiroza, febra aftoasa etc. vor fi sterilizate, in autoclave speciale, care trebuie functioneze in incaperile laboratorului respectiv. Totul se va steriliza si spala in mod obligatoriu si echipament ! individual de protectie a personalului din ace laboratoare.
Art. 479. - Se interzice circulatia personalului din acest laboratoare in alte locuri de munca. Pentru legatura cu celelalte laboratoare se vor numi 1-3 persoane care vor circula cu echipament folosit numai in acest scop.
Art. 480. - Personalul tehnic ajutator, care lucreaza in mediul infectios, va fi supus periodic controalelor medicale.
12.4. Prevenirea transmiterii bolilor infectioase si parazitare de la animale la om
Art. 481. - Sunt socotite ca transmisibile prin contact de la animal la om, urmatoarele boli infectioase si parazitare ale animalelor: rujetul, antraxul, morva, turbarea, bruceloza, tuberculoza, leptospiroza, tularemia, salmoneloza, febra Q, febra aftoasa, psittacoza, tricofitia precum si alte boli incluse in grupa zoonozelor.
Art. 482. - Medicii veterinari si umani, care deservesc societatile comerciale agricole, asociatiile agricole, tehnice etc, sunt obligati sa stabileasca si sa recomande rile tehnice si organizatorice pentru prevenirea Emiterii acestor boli de la animale la om, controland aplicarea lor.
Art. 483. - Agentii economici la care s-au semnalat boli Wsmisibile de la animale la om sunt obligati sa aplice, fara intarziere, toate masurile prevazute in legea si nstructiunile sanitare veterinare pentru combaterea si lichidarea bolilor transmisibile precum si masurile stabilite de organele tehnice pentru prevenirea transmiterii acestor boli la om.
Art. 484. - Personalul veterinar si sanitar al societatilor comerciale agricole, al asociatiilor etc, in care sunt animale cu boli transmisibile este obligat sa instruiasca salariatii unitatii expusi la imbolnavire, asupra masurilor de protectie a muncii, in vederea prevenirii imbolnavirilor.
Art. 485. - Locurile de munca unde se gasesc animalele atinse de boli transmisibile la om se vor marca prin inscriptii vizibile, iar pentru personalul ingrijitor se vor afisa instructiuni amanuntite cu privire la masurile de tehnica securitatii muncii in aceste locuri.
Art. 486. - Agentii economici in care se afla sectii cu animale bolnave de boli transmisibile la om, trebuie sa anunte inspectoratul sanitar de stat, pentru a lua in evidenta personalul de deservire expus infectiilor si a-1 supune periodic controlului medical.
Art. 487. - Teritoriul pe care se gasesc in permanenta adaposturi de animale cu boli transmisibile la om (centre sau sectii de izolare, clinici, dispensare veterinare, biofabrici, statiuni experimentale), va fi imprejmuit si va avea portile de intrare prevazute cu dezinfectoare pentru om, animale si vehicule.
De asemenea, se vor amenaja filtre sanitare veterinare la fiecare dispensar sau clinica veterinara, cu o capacitate corespunzatoare volumului de lucrari antiepizootice.
Art. 488. - Este interzisa intrarea persoanelor straine pe teritoriul imprejmuit, iar la intrare personalul ingrijitor si veterinar va imbraca echipamentul individual de protectie (care se pastreaza in dulapuri speciale) si se va spala si dezinfecta pe maini.
Art. 489. - Examinarea, tratarea si efectuarea autopsiilor la animalele atinse de boli transmisibile la om prin contact direct se vor face numai de catre medicul veterinar sau sub supravegherea acestuia, de catre personal calificat, prevazut cu echipamentul si instrumentarul necesar. Dupa efectuarea acestor operatiuni, medicul veterinar va supraveghea dezinfectia oamenilor care au venit in contact cu animalele bolnave sau cu cadavre.
Art. 490. - Adapostul in care se afla animalele atinse de boli transmisibile la om va fi dezinfectat periodic, luandu-se masuri ca produsele patologice (avortoni, invelitori fetale, secretii etc.) sa fie ridicate imediat si transportate la locul de distrugere in cutii metalice etanse, prevazute cu lacat sau inchizatori solide, fara ca cel ce executa aceasta operatiune sa vina in atingere cu produsul patologic. La intrarea in aceste adaposturi se vor amenaja dezinfectoare pentru incaltaminte si dispozitive pentru spalat pe maini cu solutii dezinfectante.
Art. 491. - Agentii economici sunt obligati sa asigure saptamanal dezinfectarea echipamentului individual de protectie folosit de personalul ce ingrijeste sau trateaza animalele bolnave de boli transmisibile. De asemenea, conducerile unitatilor zootehnice cu profil industrial sunt obligate sa asigure zilnic dezinfectia echipamentului individual de protectie al personalului ce manipuleaza, ingrijeste sau trateaza animalele cu boli transmisibile.
Art. 492. - Conducatorul locului de munca in care se afla animalele atinse de bruceloza, leptospiroza, morva, febra aftoasa, febra Q, precum si alte boli transmisibile la om prin contact direct, va lua masuri ca personalul ingrijitor sa 176 nu fumeze, sa nu manance si sa nu pastreze alimente in adaposturile animalelor.
Se interzice folosirea de catre personal a vaselor din care sunt adapate animalele.
Art. 493. - Este interzisa folosirea personalului care ingrijesti; animalele, la prepararea si distribuirea alimentelor pentru oameni.
Art. 494. - Agentii economici sunt obligati a lua masuri pentru executarea deratizarilor periodice si starpirea cainilor vagabonzi si supranumerari de pe teritoriul unitatii respective. De asemenea, se vor lua masuri de vaccinare antirabica si dehelmintizare periodica a cainilor folositi in unitati. Nu se admite intrarea cainilor in bucatarii, sali de mese, magazii de alimente etc.
Art. 495. - Este interzis dormitul oamenilor in adaposturile animalelor si folosirea paturilor de pe cai la oameni. In conditii de carantina pentru personalul tehnic si de ingrijire din ferma, conducerea unitatii va amenaja spatii corespunzatoare cazarii si alimentarii acestuia.
12.5. Lucrari de ecarisaj
Art. 496. - Instrumentele care se intrebuinteaza in ecarisaj (cutite, bisturie, fierastraie, trepane etc.) trebuie sa fie facute dintr-un singur metal (de preferinta otel) si bine ascutite.
Art. 497. - Salile de autopsie, sterilizare, prelucrarea sangelui, grasimilor etc, vor avea pavaj nealunecos si perfect curat.
Art. 498. - Custile in care se tin animalele turbate sau banuite de turbare, trebuie sa fie din metal rezistent si mentinute curate.
Art. 499. - Pentru asigurarea unei atmosfere corespunzatoare, salile in care se depoziteaza cadavrele, cele in care se face sterilizarea, precum si salile de sacrificare a cainilor vor fi aerisite in permanenta, dezinfectandu-se si dezodorizandu-se dupa fiecare intrebuintare.
Art. 500. - Se vor instala aparatori de distanta in jurul autoclavelor si a aparatelor supraincalzite cu care se face sterilizarea cadavrelor, evitandu-se astfel producerea de arsuri.
Art. 501. - Pentru transportul cadavrelor, a resturilor de cadavre si a deseurilor de origine animala se vor folosi numai vehicule special amenajate, inchise etans. Dupa fiecare transport vehiculul va fi dezinfectat corespunzator,
Art. 502. - Carnurile si produsele confiscate vor fi sterilizate si destinate exclusiv industrializarii pentru producerea de fainuri furajere proteice.
Art. 503. - Muncitorul va avea spatiu suficient in jurul cadavrului pentru deschiderea cavitatilor.
Solutiile dezinfectante si cauterizante vor fi la indemana.
Art. 504. - La taierea cadavrelor nu se vor folosi topoare, ci numai cutite si fierastraie, pentru a nu sari aschii din oase.
Art. 505. - Dupa terminarea lucrului, instrumentele se vor introduce in vase sau tavi cu solutii antiseptice (fenol, formol) si se vor tine in aceste solutii.pana ce se vor folosi din nou.
Art. 506. - Daca pe haine, sort sau fata au sarit stropi de sange acestea vor fi sterse cu tampoane de vata, care sunt tinute in vase cu antiseptice. Pentru protectia ochilor se vor folosi, in mod obligatoriu, ochelari.
Art. 507. - Seara, la terminarea lucrului sau ori de cate ori sala devine goala, se vor spala peretii si dusumeaua cu solutii de clorura de var. Pe dusumea si prin colturi trebuie sa se presare praf de var nestins in strat gros (2 kg la m2).
Art. 508. - Cand se distrug cadavre sau resturile lor si nu se urmareste valorificarea prin procese industriale, aceasta se va face prin ardere in cuptoare speciale (crematorii) sau in alte instalatii.
Art. 509. - Unitatile de producere a fainurilor proteice furajere de ecarisaj, vor amenaja filtre sanitar-veterinare cu o singura poarta de intrare si iesire a tuturor persoanelor care au acces in aceste unitati. De asemenea, se vor amenaja dezinfectoare pentru vehicule, la poarta cie intrare si iesire a acestora, si o rampa de spalare a autovehiculelor cu apa calda. Se vor respecta Normele specifice de securitate a muncii (anexa 1, pct. 11).
12.6. Instalatii pentru producerea fainurilor proteice
12.6.1. La sterilizator
Art. 510. - Se interzice stationarea pe marginea cuvei de incarcare a sterilizatorului.
Art. 511. - Este interzisa introducerea uneltelor in cuva in timpul functionarii snecului.
Art. 512. - Se va controla permanent ca lantul de la macaraua de asigurare a sistemului de inchidere a sterilizatorului sa fie fixat corespunzator.
Art. 513. - Se va controla ca motorul electric, care actioneaza snecul, sa fie bine fixat pe soclul de beton, pinioanele sa fie fixate pe ax si aliniate, sa nu aiba inclinare in sageata unul fata de celalalt, pentru a nu se produce caderea lantului de transmisie.
Art. 514. - Se va verifica intinderea lantului de actionare a snecului si existenta dispozitivului de protectie.
Art. 515. - Pentru a actiona in siguranta macaraua sterilizatorului, locul de munca trebuie sa fie curat, spalat, manivela curata si degresata, ungerea angrenajelor, a rolelor si a scripetilor, cablul sa nu aiba fire rupte. In cazul in care operatorul in manevrare intfLmpina o rezistenta, va verifica daca nu a ramas vreun corp strain in zona articulatiei capului, remediind deficientele.
Art. 516. - Capacul gurii de incarcare si gura de incarcare, se vor spala cu un jet de apa, dupa ce in prealabil, capacul sterilizatorului a fost inclinat cu 45o, cu ajutorul dispozitivului hidraulic sau mecanic. Cand capacul este complet inchis, se va intinde cablul macaralei pentru a se asigura sistemul de inchidere.
Art. 517. - Pentru curatarea manuala a garniturii sau pentru fixarea ei, capacul se va ridica la 2-3 cm fata de pozitia inchis, macaraua fiind cu siguranta pusa.
Art. 518. - Salariatul trebuie sa foloseasca centura de protectie bine fixata pe corp, iar capatul franghiei legat la centura si la suportul de sustinere. Se va lucra numai supravegheat de alti 2 salariati si in prezenta sefului de echipa.
Art. 519. - Deschiderea prezoanelor si demontarea coloanelor se vor face numai cu acul manometrului coborat la "0". Daca se constata ca manometrele nu functioneaza sau ca exista scapari de abur, se opreste admisia abunilui si se anunta seful de echipa sau seful sectiei. 182
Art. 520. - Este interzis orice fel de interventie la vanele care lucreaza sub presiune, in timp ce acestea se afla in functiune.
Art. 521. - Este interzisa deschiderea instalatiilor care lucreaza sub presiune, inainte de a se verifica evacuarea completa a presiunii din interior.
Art. 522. - Intrucat manometrul care indica presiunea in interiorul autoclavei sau tija mano metrului se poate infunda in timpul sterilizarii materialului, demontarea acestora pentru curatarea conductelor nu este permisa cand autoclava se afla in functiune.
Operatia se executa dupa scaderea completa a presiunii.
Art. 523. - Curatarea cosului sterilizatorului se va efectua dupa racirea completa a utilajului si numai in echipa. Operatorul va cobora numai echipat cu centura de siguranta tip C legata cu franghie si supravegheat din afara de alti doi salariati. In cos este permisa introducerea numai a lampilor de iluminat de 12 V. Lampa de control va fi verificata ca sa nu faca masa cu utilajul. Prin grija electricianului de serviciu, inainte de intrarea in sterilizator, vor fi scoase sigurantele utilajului din tabloul general.
Art. 524. - Ungerea reductorului, schimbarea sau intinderea curelelor de transmisie sau a lantului Gali, precum si alta remediere, trebuie sa fie efectuate numai dupa oprirea utilajelor si scoaterea sigurantelor din tabloul general.
12.6.2. La uscatoare
Art. 525. - In cazul unor defectiuni la vanele de incarcare a uscatoarelor, se va actiona numai dupa oprirea utilajului, operatorul intervenind asistat si asigurat prin centura de siguranta tip C si cu franghie.
Art. 526. - Ventilul de recoltare a produsului, trebuie sa fie manipulat numai din pozitia lateral si cu multa precautie pentru a se evita oparirea cu jetul de material.
Art. 527. - Operatorul este obligat sa verifice permanent presiunea de lucru a uscatoarelor, extractoarelor, dantuitoarelor si distilatoarelor.
Art. 528. - Deschiderea buloanelor de la capacul de evacuare se va face numai din pozitia lateral, pentru a se evita oparirea cu jet de material fierbinte.
Art. 529. - Ungerea reductorului, schimbarea sau intinderea curelelor de transmisie sau a lantului Gali, se va face numai dupa oprirea uscatoarelor si scoaterea sigurantelor din tabloul electric. 184
Art. 530. - Pornirea extractiei va fi efectuata numai dupa controlul etanseitatii tuturor capacelor fixate si a celor cu garda de apa.
Art. 531. - Ventilatorul salii de extractie se va porni cu 30 minute inainte de inceperea lucrului si va fi oprit la 30 minute dupa incetarea activitatii.
Art. 532. - Orice operatie de verificare si de reparare la extractor I sau II, trebuie facuta numai dupa evacuarea materialului si racirea utilajului. Scara si pasarela decantorului trebuie sa fie intretinute curate, pentru a se evita alunecarile.
Art. 533. - Orice interventie asupra decantorului centrifugal se va face numai dupa oprirea acestuia si scoaterea sigurantelor din tabloul electric.
Art. 534. - Se interzice folosirea uneltelor de fier, pentru orice fel de interventii, la utilajele din sala de extractie. Pentru interventii se vor folosi numai scule din bronz si ciocan de cauciuc sau bronz.
Art. 535. - Toate utilajele electrice fixe si mobile trebuie sa fie legate la nulul de protectie si la pamant. Utilajele electrice portabile trebuie sa fie alimentate cu tensiune de 24 V, ori sa fie construite cu izolatie suplimentara sau intarita sau sa fie alimentate cu energie electrica printr-un transformator separator.
Art. 536. - In cazul in care se simte miros de benzina in sala de lucru, obligatoriu se opreste alimentarea extractorului si se depisteaza locul in care se p~oduc scapari de vapori. Dupa refacerea etanseitatii, SJ reia lucrul.
Art. 537. - Se interzice folosirea la lucru a imbracamintei din material sintetic, datorita inmagazinarii de electricitate statica, existand pericolul de producere a exploziei.
Art. 538. - Toate automatele electrice de pornire vor fi prevazute cu podete electroizolante, iar actionarea automatelor se va face cu bagheta prevazuta pentru acest scop.
12.6.3. La finisare
Art. 539. - Controlul si remedierile sistemelor transportate se vor face numai dupa oprirea acestora.
Art. 540. - Curatarea sitelor de moara, verificarea cutitelor, ciocanelor etc. se vor face numai dupa oprirea completa a utilajului si dupa scoaterea sigurantelor din tabloul general. 186
Art. 541. - Curatarea si deblocarea dozatorului sau a ventilatorului instalatiei pneumatice, trebuie sa se efectueze numai dupa oprirea si scoaterea sigurantelor din tabloul general.
12.7. Sacrificarea animalelor
12.7.1. Abatoare de taurine
Art. 542. - Taurii, bivolii si toate animalele naravase vor fi legate de nas cu lanturi si belciuge.
Art. 543. - Animalele se vor introduce in sala de taiere cu bastonul de conducere prins de inelul nazal, iar in timpul sacrificarii vor fi legate scurt de belciugele pardoselii salii de taiere.
Art. 544. - In timpul sacrificarii animalelor, se vor evita zgomotele, tipetele si convorbirile care pot distrage atentia muncitorilor.
Art. 545. - Pentru sacrificarea si jupuirea animalelor se vor intrebuinta numai cutite speciale bine ascutite.
Art. 5461. - Pentru a preveni alunecarile, in fiecare zi dupa terminarea taierilor si transportului carnii trebuie sa se curete prin frecare cu peria si sa se spele pardoseala cu solutie calda de soda caustica.
Art. 547. - Pavimentul salilor de taiere trebuie sa fie din beton sclivisit, bine spalat dupa fiecare animal sacrificat, pentru a preveni alunecarea.
Art. 548. - Pentru inlaturarea accidentelor provocate de caderea macaralelor, transportoarelor de carne sau a diferitelor vase de colectat sange, instalatiile vor trebui verificate zilnic.
Art. 549. - Materialul din care este facuta pardoseala dir camerele frigorifice nu trebuie sa fie alunecos. Accesul ir spatiile frigorifice (refrigerare, congelare, depozitare) se va face cu echipament individual de protectie adecva temperaturilor joase.
Art. 550. - Instalatiile de frig vor fi dotate cu AMC s dispozitive de siguranta si vor fi permanent supravegheati pentru a se preveni pierderile de gaze (amoniac) Ir spatiile frigorifice. Se vor respecta normele din anexa 1 pct. 10.
12.7.2. Abatoare de pasari
Art. 551. - In sectiile de productie se impune respectarea celor mai stricte reguli de curatenie la locul de munca, prin inlaturarea in special a grasimilor pentru a se evita accidentele prin alunecari; in sectiile de productie este interzisa alergarea.
Art. 552. - Toate instalatiile si echipamentele electrice fixe si mobile, alimentate din reteaua de joasa tensiune trebuie sa fie legate la nulul de protectie si la pamant. Utilajele electrice portabile trebuie sa fie alimentate la tensiunea de 24 V.
Eficacitatea masurilor de protectie se verifica periodic conform Normelor specifice de securitate a muncii (anexa 1, pct. 1).
Zilnic, cel care lucreaza cu utilaje electrice trebuie sa verifice vizual imposibilitatea atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, precum si legaturile la instalatia de legare la pamant, conform tabelului 1.
Art. 553. - In timpul spalarilor si dezinfectiilor, este cu desavarsire interzis indreptarea jetului de apa spre motoarele si echipamentele electrice.
Art. 554. - Intretinerea si repararea utilajelor de abator se vor face in timpul operatiilor tehnologice sau dupa terminarea activitatii cand utilajul este deconectat de la reteaua electrica de alimentare, iar la tabloul electric se va pune indicatorul cu interdictia: NU CUPLATI. SE LUCREAZA! s-a verificat lipsa tensiunii si s-au luat toate masurile pentru impiedicarea aparitiei tensiunii.
Art. 555. - Este strict interzisa interventia la instalatia si echipamentul electric, cu exceptia personalului autorizat si calificat in meseria de electrician.
Art. 556. - La sectia de receptie-agatare pui se va avea in vedere ca din mijlocul de transport, custile sau containerele sa fie scoase cu atentie, cu ambele maini si puse pe transportorul cu role.
Rampa de agatare trebuie sa fie curata pentru evitarea accidentelor prin alunecare.
Art. 557. - Persoanele care deservesc transportorul cu role actionat de la sectia receptie-agatare, nu vor purta halate sau imbracaminte larga care se poate infasura pe rolele transportorului. Parul va fi legat sub basmaua de protectie.
Art. 558. - Adunarea puilor de sub transportor nu este permisa decat dupa oprirea utilajului. 190
Art. 559. - Se va urmari permanent ca rolele sa nu se blocheze, pentru a permite deplasarea in mod ritmic a custilor cu pui.
Art. 560. - La punerea in functiune a transportorului se va urmari ca rolele sa se invarteasca usor si se vor asigura conditiile de coplaneitate, coaxialitate si tangenta impuse de intreprinderea furnizoare.
Art. 561. - La asomatorul electric este cu desavarsire interzis accesul la electrodul si apa din baia principala in timpul functionarii instalatiei, aceasta prezentand pericolul de electrocutare.
Art. 562. - Este strict interzis, la asomator, inlocuirea furtunului de evacuare a apei din bazinul principal, care este din cauciuc, cu teava metalica sau anularea blocajului la ridicarea agrafei de blocaj montata pe furtun.
Se interzice cu desavarsire curatarea bazinului principal fara scoaterea instalatiei de asomarc din circuitul de alimentare cu energie electrica, care se face de la intrerupatorul capsulat, montat pe cutia cu echipamentul electric.
Art. 563. - La deplumator si finisor se va urmari ca punerea in functiune sa se faca numai atunci cand toate orificiile de vizitare sunt inchise cu tablitele de protectie ale grupului de actionare vertical.
Daca o pasare sau alt obiect strain se blocheaza in masina se interzice orice interventie fara oprirea si scoaterea de sub tensiune.
Art. 564. - Interventiile de deplumator sau masina de finisat se vor face numai cand toata linia tehnologica este oprita si utilajul scos de sub tensiune.
Art. 565. - Este interzis a porni transportorul suspendat fara a porni motorul electric ce actioneaza cutitul disc al dispozitivului de taiat picioare.
Art. 566. - Transportorul aerian (conveierul) trebuie controlat periodic si cand se constata ca unele parti componente au rezistenta slabita, se inlocuiesc. In cazul cand rolele sunt sparte, acestea se inlocuiesc pentru a se evita accidente prin caderea lor de pe conveier.
Art. 567. - In timpul oparirii pasarilor, nu se va sta in fata oparitorului in partea de iesire a puilor, ci lateral pentru a se evita inhalarea aburului sau oparirea cu apa.
Art. 568. - Pentru toate operatiile care necesita intrebuintarea cutitului, acesta va fi ascutit si cu lama perfect fixata in maner.

13. ACTIVITATEA DE DERATIZARE, DEZINSECTIE, SPALARE SI DEZINFECTIE A ADAPOSTURILOR
13.1. Masuri generale
Art. 580. - Nici un salariat nu poate fi admis la lucru, in operatiile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, inainte de a fi examinat de medic, examinare care se repeta periodic, la toti cei care efectueaza asemenea actiuni.
Art. 581. - Examenul medical la angajare se va efectua potrivit instructiunilor Ministerului Sanatatii, pe talonul fisei medicale facandu-se mentiunea: "apt pentru lucrari D.D.D.".
Art. 582. - Tinerii sub 18 ani, femeile gravide sau care alapteaza, persoanele cu rani deschise, cu diferite afectiuni (hepatice, pulmonare etc.) sau cu alergii la substantele toxice, alcoolicii etc, nu vor fi admisi sa lucreze cu substante toxice, in actiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie.
Art. 583. - Echipamentul individual de protectie a muncii prevazut in Normativul cadru - 1995 este obligatoriu pentru personalul care lucreaza in actiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie.
Art. 584. - In timpul efectuarii operatiunilor de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, este strict interzisa folosirea persoanelor care au consumat alcool, acesta marind gradul de nocivitate a substantelor toxice. De asemenea, se interzic: consumul alimentelor, apei, bauturilor alcoolice, precum si fumatul. Inainte si dupa masa este obligatoriu spalatul mainilor si fetei cu apa si sapun.
Art. 585. - Dupa terminarea lucrului, echipamentul individual de protectie se depune in locuri speciale, se face dus si apoi se imbraca hainele personale. In cazul in care lucrarea a fost executata cu toxice volatile (gaze, fumigante, volatile etc), echipamentul individual de protectie va fi aerisit bine, pentru eliminarea toxicului retinut de tesatura materialului.
Art. 586. - Apele rezultate din spalarea echipamentului individual de protectie individual, a aparaturii si utilajelor intrebuintate in actiunile de deratizare, dezinsectie si dezinfectie, vor fi colectate in gropi special amenajate in asa fel incat sa se evite contaminarea surselor de apa (fantani, ape curgatoare, ape statatoare), a alimentelor si furajelor, precum si a altor materiale care prin manipularea lor, prezinta pericol de intoxicare.
13.2. Depozitarea, pastrarea, manipularea si transportul substantelor toxice
Art. 587. - ' Substantele raticide, insecticide si dezinfectante, fabricate in tara sau importate, vor fi folosite in actiuni de combatere a daunatorilor, in conformitate cu "Lista produselor veterinare inregistrate si utilizate in practica sanitara veterinara".
Art. 588. - Depozitele in care sunt pastrate substantele toxice vor fi date in primire unei singure persoane, numita prin decizie, care trebuie sa fie de specialitate (chimist, farmacist, veterinar); sa fie autorizata de Politia Sanitara in cazul toxicelor din grupa I si a Ii-a de toxicitate, care va pastra asupra sa cheile depozitului, raspunzand de masurile de protectie a muncii in timpul depozitarii, manipularii si distribuirii lor. Eliberarea din depozit a substantelor toxice se va face numai persoanelor autorizate, pe baza actelor legale, intocmite si semnate de agentul economic.
Art. 589. - Depozitele de substante toxice vor fi amplasate in cladiri prevazute cu instalatie de ventilatie, instalatie electrica antiex, podea din ciment sau caramida si cu grilaje sau usi de fier.
Deasupra, dedesubtul sau la acelasi nivel al depozitelor nu vor fi incaperi cu alta destinatie si nici locuinte.
Art. 590. - In interiorul depozitelor se vor asigura conditii corespunzatoare de temperatura si ventilatie. Substantele toxice lichide se pastreaza in magazii cu temperatura intre 0-25oC. In interiorul depozitelor nu se admite incalzirea cu flacara deschisa si nici patrunderea sau aprinderea de foc deschis.
Art. 591. - In depozitele si magaziile de substante toxice trebuie sa se gaseasca, in permanenta, un lighean, apa de spalat, sapun, prosop, precum si dulapul farmaceutic de prim-ajutor.
Spatiile depozitelor si magaziilor cu substante toxice vor fi pastrate in perfecta stare de curatenie, iar gunoaiele vor fi duse in gropi special amenajate, in asa fel incat sa fie ferite de accesul oamenilor, la cel putin 50 m de sursele de apa.
Art. 592. - In depozite si magazii este interzis accesul copiilor, femeilor gravide sau a celor care alapteaza precum si al persoanelor cu afectiuni pulmonare, hepatice sau cu sensibilitate la substantele toxice. In aceste depozite este interzis accesul oricarei persoane in afara interesului de serviciu si care nu poseda ordin de serviciu sau legitimatie care sa permita accesul.
Art. 593. - Substantele toxice se pastreaza in magazii, in ambalaje originale, separate pe grupe de toxicitate si culorile respective (rosu, verde, albastru si negru), marcate cu etichete vizibile purtand denumirea substantei, grupa de toxicitate, data intrarii in magazie si inscriptia OTRAVITOR, INFLAMABIL, dupa caz si semnul: cap de mort cu doua oase incrucisate.
Substantele din sacii sau ambalajele sparte se aduna pe sortimente si se introduc in altele in buna stare, pe care se scriu, in mod obligatoriu - vizibil si citet -denumirea produsului si grupa de toxicitate.
Art. 594. - Substantele explozibile, inflamabile, toxice, vor fi tinute in incaperi separate unele de altele si vor avea usa de acces direct afara, la exterior.
Substantele inflamabile vor fi pastrate in magazii speciale din zid sau beton, lipsite de instalatii electrice sau sobe, ori alte surse de foc, care ar putea produce incendii, respectandu-se normele P.S.I.
Substantele puternic toxice vor fi pastrate in incaperi separate, permanent sub cheie, tinandu-se o evidenta speciala asupra distribuirii"si folosirii lor.
Art. 595. - Pe peretii exteriori ai magaziilor sau la intrare se aplica indicatorul de interzicere, oprire si de avertizare conform standardului in vigoare.
Art. 596. - Se interzice cu desavarsire pastrarea substantelor toxice in locuinte, depozite de materiale, magazii de furaje sau produse alimentare, in silozuri de cereale, in laptarii, cantine, abatoare, birouri sau in vagoane repartizate pentru dormit si in orice alt loc decat cel anume destinat si special amenajat. In magazia in care se depoziteaza pestic.dele, este interzis a se depozita alimente, furaje, obiecte casnice, imbracaminte sau alte materiale.
Art. 597. - Substantele toxice se distribuie numai in ambalajele originale. Distribuirea produselor toxice se face numai in ambalaje bine inchise, fara sparturi sau fisuri, interzicandu-se distribuirea lor in stare varsata.
Scoaterea toxicelor lichide prin varsare directa se poate face numai in cazul ambalajelor mici si prin sifonare cu amorsare mecanica, interzicandu-se cu desavarsire amorsarea cu gura.
Ambalajele care nu se mai inapoiaza uzinelor producatoare vor fi distruse si arse (cele metalice vor fi denocivizate si perforate, pentru a nu mai putea fi folosite).
Art. 598. - Distribuirea substanelor toxice se face numai persoanelor autorizate si instruite pentru nevoi proprii.
Art. 599. - Asigurarea permanenta a pazei depozitelor sau magaziilor cu substante toxice este obligatorie.
Art. 600. - Substantele toxice se vor pastra, livra, circula, preda si consuma numai in baza actelor de predare-primire sau consum, semnate de persoane care raspund de pastrarea si distribuirea lor.
Magazionerul va sta in depozit numai in timpul primirii sau eliberarii produselor toxice; el are obligatiei de a lua masuri de decontaminare (denocivizare) sau, dupa caz, de distrugere a ambalajelor dupa eliberarea substantelor toxice.
Magazionerul si persoanele care-1 ajuta vor purta echipamentul individual de protectie pe toata durata primirii sau eliberarii produselor iar in cazul fumigantilor vor purta si masca de gaze cu cartusul filtrant corespunzator.
Distribuirea toxicelor catre populatie nu se poate face decat:
a) de unitati autorizate pentru comercializarea produselor toxice catre populatie;
b) In locuri autorizate si numai pentru produsele din grupele a III - a si a IV - a de toxicitate, incadrare facuta de Ministerul Sanatatii .
Art. 601. - Transportul substantelor toxice la lucrari se va face numai cu mijloace auto, special destinate, insotite de catre operatori autorizati.
Art. 602. - Transportul alimentelor, furajelor, apei de baut, materialelor sau a oamenilor straini impreuna cu substantele toxice este interzis.
Art. 603. - Transportul substantelor toxice inflamabile se va face in ambalaje originale, acoperite pe timp calduros cu prelate sau foi de cort umede.
Art. 604. - In timpul manipularii substantelor toxice in depozite sau magazii, se interzice cu desavarsire utilizarea oricaror surse de foc.
13.3. Deratizarea
Art. 605. - In operatiunile de deratizare, substantele toxice se utilizeaza in momeli alimentare, sub forma de prafuiri si prin gazare a galeriilor.
Art. 606. - Pregatirea momelilor raticide si a pulberilor toxice se face numai de operatorii instruiti si autorizati pentru aceste operatiuni. Vasele folosite pentru prepararea momelilor si a prafuirilor dupa terminarea prepararii acestora vor fi spalate cu apa.
Ambalajele din carton si material plastic vor fi arse sau deteriorate si ingropate la distante de minimum 100 m de fantani sau alte surse de apa, la adancimea de 1 m.
Art. 607. - La efectuarea operatiunilor de deratizare in adaposturi de animale, magazii si alte constructii agrozootehnice, alimentare, camine etc, se interzice accesul persoanelor straine pe tot timpul actiunii de deratizare.
Art. 608. - Beneficiarul va asigura paza si securitatea momelilor raticide atata timp cat acestea se afla amplasate in unitatea sa. Cadavrele de sobolani si soareci vor fi ridicate in permanenta de personalul instruit, care le va arde sau ingropa la 0,80-1 m adancime, la o departare de cel putin 20 m de spatiul deratizat. Momelile neconsumate in perioada stabilita se ridica de personalul instruit, care le va ingropa la 0,80 m adancime.
Art. 609. - La obiectivele deratizate, se vor aplica avertizoare cu inscriptia: ATENTIE! TEREN OTRAVIT, PERICOL DE MOARTE.
Art. 610. - Terenurile si obiectivele supuse actiunii de deratizare vor fi vizibil marcate cu placarde, pe care se va scrie: TEREN OTRAVIT - PASUNATUL INTERZIS, PERICOL DE MOARTE (fig. 51).
Art. 611. - In timpul pregatirii momelilor si a pulberilor toxice, lucratorii vor purta manusi de cauciuc, masti de protectie, iar dupa terminarea pregatirii si administrarii momelilor si prafuirilor, se vor spala pe maini cu apa si sapun.
Art. 612. - Operatorii care lucreaza cu substante toxice raticide, vor fi dotati cu echipament individual de protectie si trusa de prim-ajutor, care vor fi folosite conform instructiunilor, in functie de substanta toxica.
13.4. Dezinsectia
Art. 613. - Adaposturile de animale, magaziile, cladirile tratate se marcheaza vizibil cu placi avertizoare ce au urmatorul continut: PERICOL DE MOARTE, SUBSTANTE TOXICE. Asemenea placi se vor aseza la toate obiectivele.
Art. 614. - Inainte de patrunderea in depozite cu gaze toxice se va face aerisirea acestora prin deschiderea larga a usilor si ferestrelor si nu se va intra inauntru decat dupa ce se constata ca a disparut mirosul specific de gaze; in cazul bromurii de metil, care nu are miros, patrunderea in interiorul depozitului se va face numai cu masca de gaze cu cartusul corespunzator.
Art. 615. - In spatiul in care se fac tratamente este interzisa intrarea copiilor si a oricaror persoane straine de lucrarile de dezinsectie. Locurile pe unde circula pasarile sau animalele domestice se vor stropi cu mare atentie. Operatiile de dezinsectie (stropit) se vor face pe timp linistit; in caz de vant slab operatiile vor fi conduse astfel incat solutia sa fie indreptata in directia vantului, omul avand vantul in spate; la un vant mai puternic de 3 m/sec, nu se lucreaza cu solutii toxice.
Art. 616. - La lucrarile de dezinsectie se vor respecta regulile:
a) operatiile de dezinsectie prin gazare, degazare si detectarea gazului in spatiile inchise sau din produsele gazate se vor executa numai de operatori special instruiti, autorizati si cu experienta in efectuarea acestui gen de lucrari, care au examenul medical periodic efectuat si avizul medical;
Art. 618. - Circulatia persoanelor si vehiculelor in jurul obiectivului supus gazarii va fi interzisa pe o distanta de minimum 100 m in jurul sau. Inainte de inceperea lucrarilor de dezinsectie prin gazare, toti salariatii vor fi avertizati si anuntati ca nu au voie sa patrunda in obiectivul supus gazarii, pana la efectuarea degazarii acestuia.
Art. 619. - Lucrarile de gazare a spatiilor inchise se executa de sus in jos (de la etajele superioare inspre parter), iar timpul maxim de expunere in mediul toxic al operatorilor autorizati in efectuarea acestor lucrari va fi de maximum 30 min. de la deschiderea recipientilor, la care se adauga timpul de etansare al usilor exterioare pe unde au iesit operatorii.
Art. 620. - La lucrarile de gazare in spatii inchise vor participa minimum 2 operatori atat la efectuarea gazarilor cat si la degazari.
Art. 621. - In timpul executarii operatiunilor de dezinsectie cu substante toxice organoclorurate, pentru a preveni, intoxicatiile si bolile profesionale se va acorda cea mai mare atentie masurilor de protectie si igiena a muncii, prin folosirea echipamentului individual de protectie si cunoasterea substantelor cu care se lucreaza.
13.5. Spalarea si de/infectia
Art. 622. - Este interzis a se, depozita in corpul de legatura sau pe alee ustensilele necesare curateniei sau alte obiecte. Acestea se vor aseza in ordine intr-un loc determinat al corpului de legatura, amenajat in acest scop.
Art. 623. - Pentru prevenirea accidentelor prin electrocutare in timpul spalarii sau dezinfectarii grajdurilor, se va interzice stropirea cu apa sau cu solutie a instalatiei si aparatajelor electrice. Receptorii din interior se vor scoate de sub tensiune iar punerea acestora in functiune se va face dupa terminarea operatiunii si numai de catre electricianul de serviciu.
Art. 624. - Dupa executarea dezinfectiei, este interzis a se mai intra in compartimentul respectiv fara avizul medicului veterinar. Pe usi se vor aplica avertizoare ATENTIE! DEZINFECTAT, INTRAREA STRICT OPRITA.
Art. 625. - La scoaterea asternutului din hala de crestere a pasarilor se vor respecta urmatoarele reguli:
a) utilajele suspendate vor fi asigurate contra caderii iar cele actionate electric vor fi scoase; de sub tensiune;
b) personalul care evacueaza manual asternutul va avea grija sa nu agate sau sa taie cablurile electrice;
c) tractoristul va fi special instruit pentru manevrele, evacuarii gunoiului din hala cu lama sau cupa, insistandu-se asupra respectarii traseului stabilit;
d) persoana care manevreaza lopata mecanica va fi instruita si nu va actiona lopata decat in situatia cand pe directia de lucru nu se gasesc alte persoane care sa fie surprinse de cablu sau de ruperea acestuia;
e) la incarcarea gunoiului, in mijloacele de transport, cu graifere sau tractoare cu cupa sau alte utilaje de incarcat este interzisa stationarea oricarei persoane in raza de actiune.
Art. 626. - Spalarea halelor nu este permisa decat dupa ce toata aparatura electrica si consumatorii electrici din hale au fost protejate impotriva umezelii, scotandu-se de sub tensiune (inclusiv instalatiile de iluminat). In aceste cazuri, pentru iluminatul halelor oarbe se va folosi o instalatie cu tensiunea de 24 V.
Art. 627. - In situatia folosirii la spalat a pompelor actionate electric, acestea trebuie sa fie legate la nulul de protectie si la pamant.
Cablurile vor avea lungimea corespunzatoare. Racordarea la alimentarea cu energie electrica se va face din holul halei de la o priza cu alimentare separata cu energie electrica, hala fiind scoasa de sub tensiune.
Art. 628. - Persoanele care executa operatia de varuire vor purta obligatoriu manusi si ochelari de protectie.
Art. 629. - La operatiunea de flambare a halelor se vor respecta cu strictete urmatoarele:
a) se vor folosi numai instalatii certificate din punctul de vedere al securitatii muncii si verificate in prealabil;
b) conductele de legatura vor fi in perfecta stare de functionare;
c) la racordari se vor folosi coliere; se interzice asigurarea racordarilor cu sarme sau alte materiale;
d) Instalatia de flambare va fi prevazuta obligatoriu cu aparatura de masura si control (AMC);
e) in cazul folosirii instalatiilor de flambare cu recipienti de combustibil separati se va pastra o distanta de 10 m de locul unde se flambeaza;
f) la flambare vor lucra cel putin 2 persoane echipate cu salopete ignifugate;
g) pentru prevenirea incendiilor se va dota hala respectiva cu materiale de stingere;
h) nu se vor flamba elementele combustibile ale halei;
i) In timpul flambarii se vor feri instalatiile electrice.
Art. 630. - Pe usile halelor, se vor pune obligatoriu tablite avertizoare cu inscriptia PERICOL DE MOARTE, GAZE TOXICE.
Art. 631. - Conducatorii auto ai dezinfectoarelor vor urmari in permanenta buna functionare a instalatiei si vor purta obligatoriu echipamentul individual de protectie.
Art. 632. - Substantele toxice nefolosite vor fi stranse si depozitate in locurile destinate pastrarii lor.
Art. 633. - Inainte de punerea in functiune a utilajelor si a instalatiilor electrice, este obligatorie verificarea sistemelor de actionare a legaturilor electrice, a legaturilor de protectie la nul si la pamant, a imposibilitatii atingerii pieselor aflate normal sub tensiune, urmarindu-se ca toata aparatura electrica sa fie uscata.
Art. 634. - In halele in care se introduce asternut se va da o atentie deosebita manipularii si imprastierii in hala, astfel ca acesta sa nu vina in contact cu surse de caldura care pot produce incendiu.
Art. 635. - Halele de pasari vor fi dotate cu materiale de stingere (stingatoare, hidranti exteriori si interiori, furtun etc).
Art. 636. - Salariatii care efectueaza lucrari de dezinfectie cu produse dezinfectante trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
a) sa aplice intocmai regulile cu care a fost instruit si sa poarte in mod obligatoriu, echipamentul individual de protectie conform normativului in vigoare;
b) sa cunoasca tehnica folosirii utilajelor si agregatelor, toxicitatea substantelor dezinfectante, modul lor de actiune asupra organismului uman, tehnica prepararii si administrarii substantelor dezinfectante, modul lor de transport, depozitarea si manipularea acestora.
Art. 637. - Pregatirea solutiilor dezinfectante se va face in locuri special alese, departe de sursele de apa, sub supravegherea conducatorului locului de munca si marcate cu tablite pe care se va scrie: LOC PENTRU PREGATIREA SOLUTIILOR DEZINFECTANTE.
Art. 638. - Se va acorda atentie deosebita prepararii solutiilor dezinfectante, spre a evita contactul acestora cu pielea, solutiile dezinfectante putand provoca intoxicatii sau arsuri.
Art. 639. - Cantarele, vasele gradate sau cotate, galetile, butoaiele etc, folosite la prepararea solutiilor dezinfectante nu pot fi utilizate in nici un caz pentru scopuri casnice, adaparea animalelor, transportul furajelor etc.
Art. 640. - Operatiunile de dezinfectie se vor executa numai in timpul zilei.
Art. 641. - Inainte operatiei de dezinfectie, animalele, furajele, galetile si alte materiale vor fi scoase din adaposturi si vor fi introduse numai dupa perfecta indepartare a urmelor de substanta dezinfectanta. Dupa aplicarea dezinfectantului, adaposturile vor fi inchise si sigilate si vor fi tinute astfel o perioada determinata, in functie de natura substantei dezinfectante cu care s-a lucrat.
Dupa aceasta perioada, adaposturile se desigileaza, se aerisesc printr-o ventilatie puternica, iar adapatoarele, ieslele, jgheaburile, stalpii si alte obiecte, care la primul contact ar putea fi linse de animale, se vor spala bine cu apa pentru neutralizarea actiunii dezinfectantului.
Padocurile si terenurile din incinta gospodariei vor fi marcate cu interdictia: DEZINFECTAT! INTRAREA STRICT OPRITA!
Art. 642. - In laptarii se va efectua evacuarea bidoanelor, sitelor pentru strecurat laptele si a tuturor celorlalte obiecte; separatoarele si instalatiile pentru racirea laptelui se vor acoperi cu huse din polietilena, panza sau hartie, pentru ca acestea sa nu vina in contact cu substantele toxice.
Art. 643. - Dupa dezinfectie, instalatiile si aparatele care nu au putut fi scoase din incinta laptariei vor fi oine spalate cu apa curata potabila; personalul executant va dezbraca echipamentul individual de protectie, se va spala bine cu apa si sapun si in mod obligatoriu va spala si neutraliza intreg echipamentul individual de protectie folosit.
Art. 644. - Evidenta produselor toxice dezinfectante se va tine in registre speciale conform reglementarilor legale, parafate si sigilate, iar scoaterea substantelor toxice din evidenta se va face pe baza de acte legale intocmite, dupa consumul lor de catre cei in drept.

14. PREVEDERI DE PROIECTARE
14.1. Masuri generale
Art. 645. - Toate proiectele de masini, agregate si instalatii vor fi insotite de instructiuni de securitatea muncii.
De asemenea, proiectele vor fi insotite de lista cu propunerile de echipament individual de protectie cu care urmeaza a fi dotat personalul precum si extrasul masurilor de securitate a muncii prevazute in proiect.
Art. 646. - Pentru protejarea muncitorilor impotriva riscurilor de sanatate si securitate, inclusiv prevenirea unor asemenea riscuri care apar sau pot aparea la expunerea profesionala la agenti biologici, se vor prevedea:
a) Inlocuirea unui agent biologic daunator daca o permite natura activitatii de valorificare a deseurilor proteice;
b) masuri de prevenire a expunerii muncitorilor;
c) proiectarea proceselor de munca si a masurilor de control trebuie facuta in asa fel incat sa se diminueze raspandirea agentilor biologici la locul de munca;
d) dotari pentru manipularea si transportul in siguranta al agentilor biologici in cadrul locului de munca;
e) dotari cu mijloace corespunzatoare si adecvate de spalare si de toaleta;
f) dotari pentru decontaminarea si curatarea imbracamintei si echipamentului individual de protectie.
Art. 647. - Toate sectiile de fabricatie vor fi conectate la un sistem general de ventilatie si deodorizare.
Art. 648. - Proiectarea si realizarea unui mijloc de transport pentru preluarea materiilor prime necesare fabricatiei de fainuri proteice din carne, sange si oase, de tip etans care sa previna raspandirea agentilor biologici.
Art. 649. - Adaposturile pentru animale trebuie sa fie constituite pe fundatii solide, avand prevazute sisteme de canalizare si ventilatie corespunzatoare cu cerintele specifice de folosinta.
Art. 650. - Sistemul de canalizare va fi inclinat pentru a permite scurgerea lichidelor in bazinele de colectare. Acestea vor fi acoperite cu capace rezistente si incuiate cu lacat.Este obligatorie curatarea periodica a foselor (bazinelor) de colectare.
Art. 666. - Adaposturile vor fi prevazute cu mijloace de stins incendiu, iar in zonele de frecvente descarcari electrice cu paratraznete conform prevederilor normelor de prevenire si stingere a incendiilor.
Art. 667. - In fiecare grajd va exista un plan de evacuare a animalelor in caz de incendiu, care va cuprinde:
- schema grajdului cu trasee de evacuare;
- persoanele insarcinate cu evacuarea;
- sarcinile lucratorilor din grajd.
14.2. Iluminatul adaposturilor
Art. 668. - Adaposturile vor fi iluminate electric, iar acolo unde se folosesc fortuit felinare de vant, acestea vor fi suspendate la o inaltime suficient de mare pentru a nu fi stinse de animale; la 70 cm de tavan si 1,5-2 m de furaje.
14.3. Atelierul de potcovarie
Art. 669. - Atelierul de potcovarie se va amplasa in cladiri fara etaj, rezistente la foc si trepidatii.
Art. 670. - Latura lunga a cladirii va fi orientata perpendicular pe directia vantului dominant din anotimpul cald, in scopul asigurarii unui tiraj normal.
Art. 671. - Pentru inlaturarea degajarilor nocive, atelierele vor fi prevazute cu instalatii de ventilatie.
Art. 672. - Pentru asigurarea unei umiditati relative a aerului, se va stropi periodic pardoseala cu apa.
Art. 673. - Suportul de lemn pentru nicovala trebuie sa fie strans cu cercuri de otel. Nicovala va fi fixata in locasele prevazute in saboti, cu ajutorul penelor de otel.
Art. 674. - Toate sculele de mana de orice fel, pentru orice intrebuintare, vor fi in perfecta stare, fiind executate din materiale corespunzatoare; se interzice folosirea sculelor defecte sau improvizate.
Art. 675. - Fiecare scula trebuie sa fie bine fixata in maner. Pilele, surubelnitele si celelalte scule similare, trebuie sa aiba inele metalice pentru strangerea manerului. Cozile si manerele trebuie sa fie netede, cu dimensiuni care sa asigure prinderea (apucarea) lor sigura si comoda. Cozile si manerele din lemn vor fi confectionate din esenta tare cu fibre axiale drepte, fara noduri, crapaturi sau aschii desprinse. Pentru fixarea cozilor si manerelor de scule se vor folosi pene metalice. Sculele pentru lovire trebuie sa aiba manere cu sectiune ovala si montate cu partea groasa spre capatul liber. Este interzisa folosirea ciocanelor, daltilor, dornurilor, penelor sau a altor scule de lovire sau care surit lovite, cu capete crapate, inflorate, stirbite sau deformate. La uneltele de mana, partea care sta lovita cu ciocanul nu trebuie calita.
Art. 676. - In timpul lucrului cu dalta sau cu alte scule pentru taierea metalelor, muncitorii sunt obligati sa poarte ochelari cu vizori incasabili.
Art. 677. - La baterea cu barosul, tinerea daltilor sau a penelor se va face cu clesti cu lungimea de cel putin 700 mm.
Art. 678. - La potcovit, sculele vor fi asezate pe o masuta (suport) portativa, special amenajata.
Art. 679. - Racirea sculelor se va face in recipiente cu apa, amplasate la locul de munca.
Art. 680. - Uneltele de mana vor fi pastrate dupa caz, in dulapuri, rastele sau suporti, cu partea de prindere orientatii spre exterior.
Art. 681. - Sculele vor fi verificate zilnic sau periodic, luandu-se masuri de inlocuirea celor necorespunzatoare.

ANEXA 1
LISTA CU NORME SPECIFICE DE SECURITATE A MUNCII CONEXE

1. Norme specifice de securitate a muncii la utilizarea energiei electrice
2. Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea energiei termice
3. Norme specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice
4. Norme specifice de securitate a muncii pentru lucrarile din cultura mare, viticultura, pomicultura, legumicultura, plante tehnice si utilizarea substantelor toxice in activitatile din agricultura
5. Norme specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice
6. Norme specifice de securitate a muncii pentru imbunatatiri funciare si irigatii
7. Norme specifice de securitate a muncii pentru fabricarea, stocarea, transportul si utilizarea oxigenului si azotului
8. Norme specifice de securitate a muncii pentru industria carnii si produselor din carne
9. Norme specifice de securitate a muncii pentm producerea conservelor de legume si fructe si producerea sucurilor
10. Norme specifice de securitate a muncii pentru instalatii frigorifice
11. Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de valorificare a deseurilor proteice

ANEXA 2
LISTA STANDARDELOR CONEXE
1. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarii. Instalatii electrice fixe
2. STAS 11200/19-79 Simboluri grafice. Simbol graficpentru pamant de protectie
3. STAS 9876-87 Transportoare. Prescriptii speciale de securitate
4. STAS 9879-74 Transportoare mobile cu banda. Prescriptii speciale de securitate
5. STAS 6788/2-91
6. STAS 297/1-88
7. STAS 297/2-92 Transportoare cu banda de cauciuc - uz general.
8. STAS 8773-87 Tractoare si masini agricole. Spatiu liber pentru transmisii cardanice
9. STAS 10637-88 Tractoare, masini agricole si remorci agricole. Sistemul hidraulic. Parametri principali
10. STAS 12226/2-86 Tractoare agricole. Dispozitive de cuplare a masinilor. Parametri principali
11. STAS 12216-88 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile
12. STAS 8437-79 Tractoare pe roti. Cabine si cadre de protectie
13. STAS 8479-88 Motostivuitoare cu furca frontala. Parametri principali
14. STAS 6683-80 Electrocare si electrotractoare. Tipizare
15. STAS 8919/1-80 Electrostivuitoare cu contragreutate si furca frontala. Tipizare
16. STAS 4170-90 Stup orizontal
17. STAS 81280-90 Stup multietajat
18. STAS 10707-76 Afumator apicol
19. STAS 11248-79 Faina de came (M-SR3/96; 9/88)
20. STAS 448/1-84 Amoniac tehnic lichefiat
21. STAS 1494-79 Azot gazos si lichid

ANEXA 3
GHID DE TERMINOLOGIE
1. Accident de munca
Vatamarea violenta a organismului precum si intoxicatia acuta profesionala care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridica a contractului in baza caruia se desfasoara activitatea si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin trei zile, invaliditate sau deces.
2. Boala profesionala
Afectiune care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau profesiuni, cauzate de factori nocivi fizici, chimici sau biologici, caracteristici locului de munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in procesul muncii.
3. Dispozitiv de protectie
Dispozitiv care reduce sau elimina riscul, singular sau in asociere cu un protector.
4. Echipament individual de lucru
Totalitatea mijloacelor individuale de protectie pe care persoanele juridice le acorda unui salariat pentru protejarea imbracamintei si incaltamintei personale in timpul procesului de munca.
5. Echipament individual de protectie
Totalitatea mijloacelor cu care este dotat fiecare participant la procesul de munca pentru a fi protejat impotriva factorilor de risc de accidentare si imbolnavire profesionala.
6. Echipamente tehnice
Masinile, utilajele, instalatiile, aparatura, dispozitivele, uneltele si alte mijloace asemanatoare necesare in procesul muncii.
7. Instructaj de securitate a muncii
Modalitatea de instruire in domeniul securitatii muncii, care se desfasoara la nivelul unitatilor si care are ca scop insusirea de catre salariati a cunostintelor si formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activitatii pe care o realizeaza sau urmeaza a o realiza.
8. Instructiuni specifice de securitate a muncii
Componente ale sistemului de reglementari in domeniul securitatii muncii, ale caror prevederi sunt valabile numai pentru activitatile desfasurate in cadrul unei unitati; elaborarea lor de catre unitati (prin efort propriu sau in colaborare cu institute specializate) este obligatorie atunci cand normele generale si specifice de securitate a muncii nu acopera totalitatea activitatilor desfasurate in unitate, sau voluntara, atunci cand patronul considera necesar, pentru imbunatatirea securitatii muncii, detalierea si completarea normelor cu unele prevederi specifice unitatii.
9. Mediul de munca
Ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care, unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca.
10. Noxa (sinonim: factor nociv)
Agent fizic, chimic sau biologic cu actiune daunatoare asupra organismului, in mediul luat in considerare.
11. Persoana juridica
Agentii economici si organizatiile cooperatiste, inclusiv cele cu capital strain, autoritatile si institutiile publice, asociatiile si organizatiile nonprofit, ce desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei, precum si agentii economici romani care efectueaza lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, in baza unor acorduri internationale sau conventii internationale.
12. Persoana fizica in contextul prezentei norme specifice prin persoana fizica se intelege lucratoml angajat al persoanei juridice cu functia de executant.
13. Prevenire
Ansamblul proceselor si masurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscurilor.
14. Risc
Probabilitatea asociata cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectari a sanatatii, intr-o situatie periculoasa.
15. Risc profesional
Risc in procesul de munca.
16. Securitate a muncii
Situatie, stare caracterizata prin nivel de risc mai mic sau egal cu riscul acceptabil, in sistemele de munca.
17. Situatie periculoasa
Orice situatie in care o persoana este expusa unuia sau mai multor pericole.
18. Produse de uz fitosanitar
Substante chimice sau combinatie de substante chimice cunoscuta sub denumirile generice de bactericide, fungicide, insecticide, acaricide, nematocide, raticide, erbicide si altele asemenea, care se utilizeaza in agricultura si in silvicultura pentru tratamente fitosanitare ce vizeaza prevenirea si combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor in culturile agricole, in plantatiile pomicole si viticole, in paduri, pasuni si fanete, precum si pentru tratarea materialului semincer, pentru dezinfectia, dezinsectia si deratizarea spatiilor de depozitare a produselor agricole.
19. Concentratie de intrebuintare
Masa de substanta activa sau de preparat continuta intr-o unitate de volum de solutie de imprastiere.
20. Doza
Cantitatea de substanta activa sau de preparat aplicata pe unitatea de material tratat (lungime, suprafata, volum, masa).
21. DL 50
Doza unica de substanta activa (s.a.), exprimata in mg/kg corp, care se administreaza oral la sobolani albi - masculi si femele - supusi in prealabil la un post timp de 24 ore, provoaca moartea la 50% din lotul sxperimental, in cursul perioadei de observatie de 14 zile (la 3 ore de la administrarea produsului, animalele sunt hranite normal).
22. Substanta activa
Componenta si componentele biologice active care intra in compozitia unui produs de uz fitosanitar.
23. Tratament
Operatia constand in aplicarea sau punerea in lucru a unuia sau mai multor agenti fizici, chimici sau biologici in vederea protejarii sau ameliorarii productiei agricole.

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu