IMAGINE ANTET

  • poza1
  • poza2
  • poza3
  • poza4

NSSM 8 -pentru întretinere si reparatii auto


1.PREVEDERI GENERALE
1.1.Continut
Art.1. Normele specifice de securitate a muncii pentru întretinere si reparatii autovehicule cuprind prevederi de securitate a muncii pentru prevenirea accidentelor de muncã în activitatea de întretinere si reparare a autovehiculelor.

1.2.Scop
Art.2. Scopul prezentelor norme este eliminarea sau diminuarea riscurilor de accidentare existente în cadrul acestor activitãti, proprii celor patru componente ale sistemului de muncã (executant-sarcinã de muncã-mijloace de productie-mediu de muncã).
1.3.Domeniu de aplicare
Art.3. Normele se aplicã persoanelor juridice, precum si persoanelor fizice care utilizeazã în activitatea de întretinere si reparare a mijloacelor auto, salariati si alte persoane prevãzute de lege.
Art.4. (1)Prevederile prezentelor norme se aplicã cumulativ cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
     (2)Pentru activitãtile nespecifice sau auxiliare activitãtii de întretinere si reparare a autovehiculelor desfãsurate în unitãti se vor aplica prevederile normelor specifice prezentate în Anexa 1.
Art.5. Desfãsurarea activitãtilor de întretinere si reparatii auto în conditii care determinã si alte pericole, decât cele specifice acestor activitãti, se vor face pe baza unor instructiuni aprobate de conducerea unitãtii. Unitatea este obligatã sã stabileascã în functie de conditiile specifice desfãsurãrii acestor activitãti:
            -instructiuni suplimentare de securitate a muncii necesare pentru desfãsurarea în conditii de securitate a muncii;
            -responsabilitãti pe functii pentru aplicarea si urmãrirea acestora pe toatã durata activitãtii;
            -modalitãti de întocmire documente, semnãturi, aprobãri etc.
1.4.Revizuirea normelor
Art.6. Prezentele norme se vor revizui periodic si vor fi modificate, ori de câte ori este necesar, ca urmare a schimbãrilor de naturã legislativã, tehnicã etc. survenite la nivel national, al unitãtilor sau proceselor de muncã.
2.PREVEDERI COMUNE
2.1. Încadrarea personalului la locul de muncã
Art.7. Operatiile de întretinere si reparare efectuate în halele si atelierele persoanelor juridice sau fizice se vor executa de cãtre salariati calificati si instruiti special în acest scop, respectându-se întocmai instructiunile tehnice, de exploatare, protectie a muncii si P.S.I. Electricianul de instalatii electrice de fortã va fi autorizat din punctul de vedere al protectiei muncii.
2.2. Organizarea locului de muncã
Art.8. Întretinerea si repararea autovehiculelor se vor face în hale si încãperi amenajate, dotate cu utilaje, instalatii si dispozitive adecvate.
Art.9. Executarea unor lucrãri de demontare, întretinere sau reparare a autovehiculelor este admisã si în spatii amenajate în afara halelor si atelierelor de întretinere denumite "platforme tehnologice".  Aceste platforme vor fi delimitate, marcate si amenajate corespunzãtor, iar atunci când este necesar vor fi împrejmuite.
Art.10. Cãile de acces din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice vor fi întretinute în stare bunã si vor fi prevãzute cu marcaje si indicatoare de circulatie standardizate.
Art.11. Încãlzirea halelor si încãperilor de lucru va fi asiguratã în perioada anotimpului rece în functie de temperatura exterioarã si în limitele stabilite de "Normele generale de protectie a muncii".
Art.12. În halele de întretinere si reparare a autovehiculelor, canalele de revizie, vor fi mentinute în stare curatã, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor.
Art.13. Nu se admite pornirea motoarelor autovehiculelor în interiorul halelor, decât dacã existã instalatii de exhaustare,  în stare de functionare.
Art.14. Instalatiile de ventilatie generalã si localã din halele si încãperile destinate lucrãtorilor de întretinere si reparare a autovehiculelor vor fi în bunã stare, urmãrindu-se functionarea lor în permanentã la parametrii proiectati.
Art.15. Persoanele juridice sau fizice vor asigura afisarea instructiunilor tehnice si de exploatare privind instalatiile de ventilatie, precizând programul de functionare al acestora, precum si obligatiile referitoare la reviziile tehnice si verificãrile periodice. De asemenea, se va preciza numele persoanei care rãspunde de exploatarea instalatiei.
Art.16. Utilajele din halã si ateliere (polizoare, masini de gãurit etc.) vor fi bine fixate, legate la pãmânt, dotate cu dispozitive de protectie în bunã stare. Deasemenea, utilajele vor avea afisate instructiunile tehnice de exploatare si de protectie a muncii.
Art.17. Cricurile din dotarea halelor de reparatii sau a canalelor de revizie vor fi mentinute în permanentã în stare bunã de functionare si vor avea inscriptionatã sarcina maximã.
Art.18. La demontarea, montarea si transportul subansamblelor grele sau voluminoase se vor folosi mijloace mecanice de ridicare si manipulare. Prinderea subansamblelor la mijloacele de ridicat se va face cu dispozitive speciale, omologate, care sã asigure prinderea corectã si echilibratã a subansamblelor.
Art.19. Se interzice ca la prinderea subansamblelor sã se foloseascã lanturi sau cabluri care nu au poansonate sarcina maximã de ridicat.
Art.20. Dispozitivele de suspendare a autovehiculelor si stelajele pentru asezarea pieselor trebuie sã aibã stabilitatesi rezistentã corespunzãtoare. Acestea vor fi mentinute, în permanentã, în stare bunã de folosire.
Art.21. Exploatarea, întretinerea si repararea instalatiilor de ridicat se va efectua în conformitate cu prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR în vigoare si ale cãrtilor tehnice respective. Personalul muncitor de diferite meserii si care ocazional utilizeazã instalatiile de ridicat, trebuie sã fie autorizat ca legãtori de sarcini, în conformitate cu prescriptiile Rl-87 colectia ISCIR.
Art.22. În halele de reparatii în care se executã si lucrãri de sudurã la autovehicule se va stabili locul de amplasare a tuburilor de oxigen, a generatoarelor de sudurã oxiacetilenicã, a transformatoarelor de sudurã electricã, precum si a paravanelor de protectie folosite în timpul sudurii electrice. Transformatoarele de sudurã electricã vor fi conectate la instalatia de legare la pãmânt, iar cablurile vor fi amplasate si protejate astfel încât sã nu fie deteriorate de rotile autovehiculelor care circulã în timpul reparatiilor (efectuate pe platforme).
Art.23. Petele de ulei si de combustibil de pe pardoselile halelor sau încãperilor vor fi acoperite cu nisip, dupã care vor fi luate mãsuri de curãtare si evacuare a materialului rezultat în locuri care nu prezintã pericol de incendiu.
Art.24. Cârpele, câltii si alte materiale textile folosite la curãtarea si stergerea pieselor sau a mâinilor vor fi depuse în cutii metalice cu capac de închidere si evacuate în locuri stabilite în acest scop pentru a fi arse sau îngropate.
Art.25. În halele de reparare a autovehiculelor se vor monta plãci avertizoare si afise sugestive pe teme de protectie a muncii, referitoare la activitatea efectiv prestatã.
Art.26. În cazul încãperilor în care se gãsesc instalatii prin a cãror manevrare sau atingere se pot produce accidente, pe usile acestora se vor fixa tãblite cu inscriptia "INTRAREA INTERZISĂ PERSOANELOR STRĂINE". Aceste tãblite se vor fixa si pe usile încãperilor în care sunt instalate cazane cu abur, transformatoare, redresoare.
Art.27. Lucrãtorii trebuie sã poarte echipament de lucru si echipamentul de protectie corespunzãtor lucrãrilor pe care le executã cu instalatiile si utilajele din dotare, conform cu Normativul cadru de acordare a echipamentului de protectie aprobat de MMPS.
Art.28. În locurile unde existã pericole de incendiu, explozii, intoxicatii si surse de zgomot sau vibratii se vor efectua mãsurãtori în vederea depistãrii depãsirii CMA si a anihilãrii surselor acestora.
Art.29. Sculele vor fi asezate pe suporturi speciale, amplasate în locuri corespunzãtoare si la înãltimi accesibile. Dupã terminarea lucrului sculele vor fi curãtate, dupã care vor fi închise în dulapuri. Ascutirea sculelor de tãiat, cioplit se va face de cãtre un lucrãtor instruit special în acest scop.
Art.30. Lucrãtorii sunt obligati ca înainte de începerea lucrului sã verifice dacã uneltele si utilajele pe care le folosesc sunt în stare bunã si corespund din punctul de vedere al securitãtii muncii. Se interzice folosirea uneltelor si utilajelor  care nu corespund acestor verificãri.
Art.31. Înainte de începerea lucrului, locul de muncã trebuie sã fie în perfectã ordine. Nu se admite aglomerarea locului de muncã cu materiale, scule etc.
Art.32. Este interzisã modificarea sculelor prin sudarea prelungitoarelor improvizate pentru chei în vederea mãririi cuplului.
Art.33. Zilnic, înainte de începerea lucrului, maistrul si sefii de echipã vor verifica starea de sãnãtate si obosealã a muncitorilor. Dacã acestia se aflã sub influenta bãuturilor alcoolice vor fi îndepãrtati de la lucru.
Art.34. Este interzisã pãstrarea îmbrãcãmintei personale a lucrãtorilor si a alimentelor în incinta halei sau atelierelor. Îmbrãcãmintea se va pãstra numai în vestiar. Alimentele se vor consuma numai în încãperile special amenajate si destinate de unitate în acest scop si numai dupã ce lucrãtorii respectivi îsi vor spãla bine mâinile.
Art.35. Persoanele cu atributii de serviciu vor urmãri si vor interzice introducerea si consumul bãuturilor alcoolice în unitate si la locurile de muncã, cunoscând cã rãspund personal de starea si capacitatea de muncã a personalului din subordine pe tot timpul lucrului.
Art.36. Înainte de începerea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica functionarea tuturor instalatiilor, utilajelor si dispozitivelor din dotare. De asemenea vor verifica legãtura la pãmânt a tuturor utilajelor actionate electric. În cazul în care se constatã defectiuni sau cã legãtura la pãmânt sau la conductorul de nul al retelei este întreruptã, se va scoate utilajul de sub tensiune, vor anunta muncitorii special desemnati din unitate, vor supraveghea remediarea defectiunii constatate si se va încuviinta folosirea utilajului respectiv.
Art.37. La repartizarea lucrãrilor pe muncitori, maistrul sau seful de echipã va indica procedeul corect de lucru (nepericulos) si mãsurile corespunzãtoare privind utilizarea instalatiilor, utilajelor si sculelor din dotare.
   Va verifica starea echipamentului de protectie si a echipamentului de lucru care va fi folosit de muncitor la lucrarea respectivã.
Art.38. Autovehiculele aflate pe pozitiile de lucru din hale, ateliere sau platforme tehnologice vor fi asigurate (calate) împotriva deplasãrilor necomandate, în care scop vor fi folosite pene sau cale special confectionate. În cazul în care nu se executã lucrãri la motor sau la transmisie, autovehiculele vor fi asigurate si cu mijloace proprii (frâna de ajutor si cuplarea într-o treaptã de vitezã).
Art.39. Iluminatul natural si artificial se va realiza astfel încât sã se asigure o bunã vizibilitate la locul de muncã.
Art.40. Corpurile de iluminat trebuie sã fie curãtate perio-dic. De asemenea, se vor face mãsurãtori periodice asupra iluminãrii, precum si verificarea instalatiilor de iluminat.
2.3.Protectia împotriva incendiilor si exploziilor
Art.41. În încãperi cu pericol de incendii si  explozii sunt interzise: fumatul, intrarea cu foc deschis, cu piese sau materiale incandescente, producerea de scântei, lovirea a douã scule feroase si folosirea echipamentului de lucru din materiale sintetice. În acest scop pe usa de intrare se vor monta plãcute avertizoare.
Art.42. Este interzis accesul în atelierele cu pericol de explozie a tuturor persoanelor strãine. Pe usile acestor încãperi se va monta tãblite cu inscriptia "INTRAREA OPRITã".
Art.43. Este interzis fumatul în halele de întretinere si reparatii. În acest scop se vor amenaja locuri pentru fumat.
Art.44. Este interzisã pãstrarea rezervoarelor, a bidoanelor cu combustibili lichizi, carbid, cu uleiuri, a vaselor cu acizi, vopsele, diluanti etc., în interiorul halelor sau atelierelor cu exceptia locurilor anume prevãzute prin proiectul de constructie.
3. REPARAREA AUTOVEHICULELOR
3.1.Lucrãri pregãtitoare
3.1.1.Spãlarea
3.1.1.1.Rampa de spãlare manualã
Art.45. Dacã în apropierea rampei se aflã un drum de circulatie pentru pietoni sau vehicule, între rampã si drum se vor monta paravane asigurate contra rãsturnãrii astfel încât jetul de apã de spãlare sã nu loveascã oamenii sau vehiculele care trec pe drum.
Art.46. Autovehiculele ce urmeazã a fi spãlate se manevreazã cu atentie pe rampa metalicã sau de beton si se asigurã contra pornirii necomandate, cuplându-se într-una din viteze, actionându-se frâna de ajutor si asezându-se cale de blocare la rotile din spate în ambele sensuri (fata si spatele rotilor).
Art.47. Furtunul prin care vine apa sub presiune va fi în bunã stare, iar legãtura cu piesele metalice se va asigura cu coliere de strângere.
Art.48. Urcarea sau coborârea autovehiculelor pe/si de pe rampã se va face numai dupã ce lucrãtorii din jur au fost avertizati referitor la operatia ce se executã.
Art.49. Se interzice îndreptarea jetului de apã sub presiune spre instalatiile electrice aflate în zona rampei.
Art.50. Decantoarele si separatoarele de reziduuri petroliere aferente instalatiilor de spãlare vor fi acoperite si îngrãdite.  Aerisirea se va efectua permanent.
Art.51. Mâlul din decantoare va fi evacuat cu ajutorul pompelor de noroi sau alte mijloace mecanizate.
Art.52. În timpul curãtãrii decantorului, lucrãtorul nu va sta pe suprafata decantorului.
Art.53. Înainte  de pornirea pompei de apã se va verifica existenta grãtarului (sau a platformei electroizolante) de protectie de sub tabloul de comandã, precum si legãtura la pãmânt.
Art.54. Cuplajul pompei va fi acoperit cu apãrãtori.
Art.55. Înainte de pornirea pompei de apã, capãtul furtunului cu stutul, va fi tinut în mânã sau fixat într-un colier pentru a se evita lovirea ca urmare a presiunii jetului de apã.
Art.56. La terminarea programului de lucru rampa va fi curãtatã si spãlatã.
Art.57. Dupã terminarea lucrului, încãperea pompelor si tabloul electric se vor încuia cu cheia.
3.1.1.2.Statia de spãlare mecanizatã
Art.58. Lucrãtorul statiei nu va introduce un autovehicul la spãlat,  decât dupã ce va verifica functionarea instalatiei.
Art.59. Este interzisã stationarea persoanelor pe cãrucior în timpul functionãrii statiei.
Art.60. Se interzice pornirea pompelor si mecanismelor din interiorul tunelului, dacã lucrãtorul statiei nu s-a asigurat cã în interiorul tunelului  nu se aflã nici o persoanã.
Art.61. Înainte de începerea oricãrei lucrãri în interiorul tunelului, trebuie montate pe podea grãtare de lemn pentru a evita alunecarea personalului.
Art.62. Manipularea organelor de comandã a functionãrii statiei trebuie sã se facã numai de cãtre persoanele autorizate în acest sens.
Art.63. Scoaterea autovehiculelor trebuie sã se facã numai când cãruciorul se aflã la unul din capetele tunelului, la pozitia oprit si numai dupã asigurarea cã în jurul cãruciorului sau chiar pe cãrucior nu se aflã nici o persoanã.
Art.64. Este interzisã manipularea organelor de comandã în timpul efectuãrii lucrãrilor de revizie sau reparatie a statiei.
3.1.1.3.Instalatii de decapare
Art.65. a)În timpul operatiei de decapare, usile încãperii trebuie sã fie închise. Închiderea usilor se va face numai la comanda conducãtorului statiei, dupã ce acesta a verificat cã în  interiorul statiei nu se gãseste nici o persoanã.
            b)Dupã operatia de decapare trebuie sã se efectueze o limpezire a autovehiculului, cu apã curatã.
Art.66. Instalatia de vehiculare a solutiei decapante, trebuie sã fie mentinutã etansã. Imbinãrile prin flanse ale conductelor si ale aparatajului trebuie sã fie îmbrãcate cu apãrãtori de tablã.
Art.67. Curãtarea decantoarelor aferente statiei se va face numai dupã ce peretii s-au rãcit si decantorul a fost aerisit timp de cel putin 24 ore. În cazul decantoarelor construite în subsolul statiei se va efectua o ventilatie mecanicã, atât înainte, cât si în timpul  efectuãrii curãtãrii.
Art.68. Materialul de completare necesar mentinerii concentratiei solutiei decapante se va introduce în decantor. Muncitorii care manipuleazã acest material de completare (sodã causticã) vor purta, în mod obligatoriu, echipamentul de protectie corespunzãtor.
Art.69. In statiile prevãzute cu filtre de noroi, manipularea filtrelor în vederea golirii si curãtirii se va face folosindu-se echipamentul de protectie adecvat.
3.1.2.Revizia tehnicã si diagnosticarea
Art.70. Autovehiculele trebuie sã fie introduse în halã cu motorul în functiune, având în rezervor o cantitate de carburant de cel mult 10% din capacitatea acestuia, necesarã deplasãrii autonome de la un punct de lucru la altul. Fac exceptie autovehiculele care sunt introduse în halã numai pentru reviziile tehnice periodice.
Art.71. Autovehiculele trebuie sã fie introduse pe linia de revizie si diagnosticare tehnicã numai dupã ce sunt spãlate.
Art.72. Canalul de revizie trebuie mentinut în stare curatã, asigurându-se scurgerea apei, a uleiurilor si a combustibililor. Introducerea autovehiculelor pe canal se va face cu viteza de maximum 5 km/h, dirijate din fatã, de la sol, de cãtre conducãtorul locului de muncã.
Art.73. Verificarea presiunii în pneuri si ridicarea acesteia la valorile stabilite (fatã sau spate) pentru fiecare tip de autovehicul trebuie sã se facã potrivit prevederilor din tabelul cuprinzând presiunea admisã, care trebuie sã fie afisat la locul de muncã. La umflarea pneurilor se va folosi în mod obligatoriu dispozitivul de protectie împotriva sãririi cercului de la jantã. În cazul jantelor monobloc sau din mai multe bucãti nu se utilizeazã dispozitiv de protectie.
Art.74. Compresorul folosit la umflarea pneurilor va fi în stare bunã de functionare, dotat si inscriptionat corespunzãtor.
Art.75. Lucrãtorul de la rampã, care efectueazã verificarea, trebuie sã fie instruit si autorizat asupra cunoasterii caracteristicilor tehnice, functionale ale compresoarelor.
Art.76. Miscarea autovehiculelor pe rampã trebuie sã se facã numai dirijatã de persoane cu atributii de serviciu, numai dupã ce acestea s-au convins cã echipa a iesit din canalul de revizie si s-a îndepãrtat de autovehicule, iar sculele si piesele de lucru au fost înlãturate.
Art.77. Standul  unde se face verificarea bunei functionãri a sistemului de rulare si a motorului, trebuie sã aibã montat grilajul de protectie.
Art.78. La verificarea sistemului de semnalizare, lucrãtorul trebuie sã stea pe podetul mobil al canalului.
Art.79. La operatia de verificare a mecanismului de directie, lucrãtorul va cala rotile din spate si va actiona frâna de mânã, dupã care va proceda la suspendarea pãrtii din fatã a autovehiculului.
Art.80. În timpul verificãrii parametrilor dinamici ai autovehiculului pentru a se evita producerea de accidente prin iesirea accidentalã a autovehiculului de pe postul de încercare, se va asigura blocarea mijlocului de transport pe post cu cale de blocare.
Art.81. La diagnosticarea motorului în timpul functionãrii se vor avea în vedere ca:
            -în timpul functionãrii motorului sã se evite asezarea lucrãtorului în dreptul paletelor ventilatorului;
            -sã se asigure evacuarea gazelor arse ale motorului folosindu-se în acest scop tubulatura de evacuare si sistemul de ventilatie.
Art.82. La utilizarea standurilor de testare a frânei nu se va depãsi valoarea de încercare maximã prescrisã de uzina constructoare.
Art.83. Dupã terminarea operatiilor de testare a sistemului de frânare, lucrãtorul va scoate standul de sub tensiune, va pãstra distanta prescrisã fatã de cilindrii hidraulici si va pãrãsi canalul de comandã al cilindrilor hidraulici.
Art.84. Demontarea autovehiculelor în vederea reparãrii se va executa în sectoare si pe posturi de lucru specializate pentru aceste operatii.
Art.85. Subansamblurile rezultate de la demontarea autovehiculelor trebuie depozitate în spatii special destinate  acestui scop.
Art.86. Se interzice depozitarea subansamblurilor rezultate de la demontarea autovehiculelor pe cãile de acces.
Art.87. Îndepãrtarea subansamblurilor de pe autovehicul se va face numai dupã ce lucrãtorul a verificat cã toate îmbinãrile acestora cu reperele învecinate au fost demontate.
Art.88. Uneltele de lucru utilizate de cãtre muncitori, precum si instalatiile de ridicat (cricuri, macarale etc.) vor fi controlate înainte de începerea lucrului.
Art.89. Se interzice folosirea sculelor decalibrate sau defecte.
Art.90. Se interzice executarea operatiilor de demontare a pãrtilor din autovehicul, când acestea sunt prinse sau/si sustinute de mijlocul de ridicat.
Art.91. La demontarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale.
Art.92. Depresarea bucselor, inelelor de rulmenti,  cãmãsilor etc. se va face numai cu prese si dispozitive speciale.
Art.93. Transportul subansamblurilor demontate, grele sau voluminoase se va face cu mijloace de transport pe care se va asigura stabilitatea acestora în timpul transportului.
Art.94. La demontarea îmbinãrilor nituite trebuie folosite paravane metalice de protectie împotriva proiectãrii de metal sau a aschiilor de metal rezultate în timpul lucrului.
Art.95. Demontarea pãrtilor componente ale instalatiei electrice de pe autovehicul se va face numai dupã decuplarea bateriei de acumulatoare.
Art.96. Demontarea subansamblurilor de sub cadrul sau caroseria autovehiculului, pe locuri stationare, se va executa numai cu autovehiculul asezat pe capre metalice prevãzute la  partea  superioarã  cu pene de lemn, în bunã stare si dispuse în asa fel, încât sã asigure stabilitatea autovehiculului.
Art.97. În lucrul cu flux continuu se interzice trecerea peste transportorul pentru autovehicule în timpul functionãrii acestuia, dacã nu sunt omologate locurile de trecere corespunzãtoare.
Art.98. În cazul  defectãrii  transportorului pentru autovehicule, acesta va fi oprit imediat, iar interventia de depistare si remediere a defectiunii se va face de cãtre echipa de întretinere specializatã.
Art.99. Se interzice desfundarea conductelor de benzinã, motorinã, încercarea conductelor pentru aer etc. prin suflare cu gura.
Art.100. Lucrãtorii care fac probe sub presiune vor verifica buna functionare a manometrelor de control, precum si integritatea garniturilor de etansare.
Art.101. Spãlarea si degresarea pieselor mici se vor face numai cu detergenti, în cuve speciale, amplasate în locuri corespunzãtoare (cu avizul organelor PSI din unitate).
3.2.1.Degresarea si dezincrustarea
Art.102. Piesele tratate în bãi acide sau bazice, dupã rãcire, vor fi imersate în bãi cu apã curatã, pentru înlãturarea solutiei nocive.
Art.103. Bãile cu petrol folosite la degresarea pieselor vor fi instalate la distantã de orice sursã de încãlzire sau flacãrã deschisã. Temperatura bãii nu va depãsi temperatura mediului ambiant. Se interzice utilizarea bãilor cu petrol fãrã capace.
Art.104. Se interzice degresarea pieselor demontate în solventi organici inflamabili, în recipiente deschise, în încãperi în care se lucreazã cu foc deschis sau se produc scântei electrice.

3.2.1.1.Tunelul de degresare
Art.105. Piesele supuse degresãrii în tunel, cu functionare continuã, se vor aseza în cosuri metalice.
Art.106. Tunelul cu întreaga instalatie electricã aferentã va fi legat la pãmânt.
Art.107. Orice interventie de ordin mecanic sau electric la pompele sau agregatele tunelului se va face numai cu instalatia opritã si decuplatã de la reteaua electricã.
Art.108. Trierea si sortarea pieselor degresate în tunel trebuie sã se facã pe mese speciale pentru sortare.

3.3.Introducerea sau scoaterea autovehiculelor în/din halele si atelierele de reparatii
Art.109.  Autovehiculele vor fi introduse la operatiile de întretinere sau de reparare numai dupã spãlarea lor.
Art.110.  Introducerea autovehiculelor în halele si atelierele pentru reparatii se va face cu motorul în functiune, numai cu respectarea urmãtoarelor conditii:
        -cantitatea de carburanti din rezervor sã fie redusã la strictul necesar deplasãrii autonome a autovehiculului pe fluxul tehnologic, fãrã a depãsi 10% din capacitatea rezervorului, iar busonul sã fie montat;
            -dupã asezarea autovehicului pe postul de lucru, se va scoate de sub tensiune instalatia electricã a acestuia.
Art.111. Introducerea autovehiculelor în halã se va face numai cu mersul înainte cu o vitezã de maximum 5 km/h. Când spatiul halei este mic si nu se poate executa întoarcerea autovehiculului, intrarea se va face si cu mersul înapoi. În acest caz conducãtorul autovehicului va fi ajutat la manevrare de cãtre o altã persoanã care va dirija de la sol intrarea în halã. Aceastã persoanã va sta în raza de vizibilitate a soferului, în afara autovehiculului.
Art.112. Este interzisã introducerea în hale sau ateliere a autovehiculelor încãrcate cu materiale combustibile sau usor inflamabile sau dacã prezintã scurgeri de combustibil.
Art.113. Manevrarea autovehiculelor în incinta halelor se va face sub directa supraveghere a persoanelor cu atributii de serviciu, dupã ce în prealabil s-a efectuat instructajul celor ce executã operatia si s-au luat toate mãsurile de sigurantã în vederea evitãrii riscului de accidentare a persoanelor de la locurile de muncã alãturate.
Art.114. Când cabina este rabatatã în fatã, trebuie verificatã pozitia cârligului de sigurantã (clichetului), urmãrindu-se ca acesta sã fie în pozitia "zãvorât".
Art.115.  Ori de câte ori este necesarã rabatarea cabinei, se va monta si utiliza dispozitivul suplimentar de sigurantã. Fac exceptie cabinele care se rabat prin utilizarea sistemelor hidraulice.
Art.116. Suspendarea autovehiculelor se va face numai pe capre rezistente, corespunzãtoare ca înãltime tipurilor de autovehicule din dotare. Se interzice suspendarea pe materiale improvizate (boltari, cãrãmizi, pietre etc.).
Art.117. Ridicarea si suspendarea autovehiculului sau rabatarea cabinei se va face numai cu usile închise.
Art.118. Pentru ridicarea autovehicului cu cricul se va alege punctul indicat al cadrului. Cricul se va aseza pe teren neted. Pentru stabilitate, sub cric se vor aseza bucãti de scâdurã rezistente si perfect netede. Dacã cricul nu ajunge în punctul de ridicare, între acesta si cadru se va aseza un butuc de lemn din esentã tare, cu laturi regulate. În cazul efectuãrii unor lucrãri de suspendare în afara halei pe teren acoperit cu gheatã, se va îndepãrta mai întâi gheata de pe locul unde se pune cricul.
Art.119.  Transportul în halã sau în ateliere a pieselor mari si de formã complexã se va face cu cãrucioare sau alte mijloace de transport prevãzute cu suporturi adecvate astfel încât stabilitatea pieselor în timpul transportului sã fie asiguratã.
Art.120. Pentru executarea lucrãrilor de reparatie la motoare si cutii de vitezã, fãrã pericolul rãsturnãrii, acestea trebuie asezate stabil pe bancurile de lucru si calate sau prinse în dispozitive care sã permitã rotirea lor în pozitii care sã asigure usurarea efortului fizic.
Art.121.  Pentru lucrãrile absolut necesare sub autovehicul, când înãltimea de suspendare nu permite o pozitie de lucru în picioare sau când lucrãrile nu se executã pe canalul de revizie, lucrãtorii vor folosi paturi rulante adecvate. În aceastã situatie lângã bara de protectie din fatã si lângã cea din spate a autovehicului se va aseza câte o placã avertizoare cu inscriptia "ATENTIE SE LUCREAZã SUB MASINã".
Art.122. Se interzice desfacerea cu dalta si cu ciocanul a piulitelor si prezoanelor.
Art.123. Unsoarea consistentã folositã în procesul tehnologic se va pãstra în cutii din tablã sau lemn, prevãzute cu capac.
Art.124. Trecerea peste canalele de revizii se va face numai pe podetele aflate pe acestea.
Art.125. Pornirea motorului dupã iesirea de pe banda de montaj se va face de cãtre personal calificat, în prezenta persoanei autorizate de conducerea unitãtii, numai dupã ce se va constata cã nu se gãsesc persoane sub autovehicul sau în apropierea lui si dupã ce se va racorda teava de esapament la conducta de evacuare a gazelor arse.
Art.126. Pornirea motoarelor în halã este interzisã fãrã aprobarea personalului cu atributii de serviciu.
Art.127. Pornirea motorului si manevrarea auto- vehiculului se va face numai dupã ce se constatã cã nu se gãsesc persoane sub masinã sau în apropierea ei. Manevrarea va fi dirijatã de cãtre o persoanã aflatã în afara autovehiculului în raza de vizibilitate a soferului.
Art.128. Încercarea functionãrii motoarelor reparate si montate pe autovehicule se va face numai de cãtre personal calificat care posedã permis de conducere de categorie corespunzãtoare.
Art.129. Se interzice încercarea frânelor cu autovehiculul în mers, în hale, ateliere si pe platformele tehnologice. Proba frânelor se va face numai la standul de încercare al frânelor sau în locurile special amenajate în acest scop.
Art.130. Scoaterea autovehiculelor din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice se va face numai dupã ce sculele si dispozitivele folosite au fost îndepãrtate cu aprobarea si sub supravegherea maistrului sau a sefului de echipã.
Art.131. Se interzice scoaterea din halã a autovehiculelor la care nu s-a efectuat un control al sistemelor de sigurantã rutierã (directie, frânã, semnalizare luminoasã).
3.4.Sudarea
Art.132. În activitatea de sudare la autovehicule se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru sudarea si tãierea metalelor" în vigoare.
Art.133. Se interzice sudura în apropierea rezervoarelor de combustibil, sudarea acestora sau a elementelor din materiale inflamabile fãrã eliberarea permisului de lucru cu foc.
3.5.Reconditionarea arcurilor
Art.134. Transportul arcurilor din foi se va face cu un cãrucior special confectionat.
Art.135. Este interzisã retezarea la rece a elementelor de arcuri cu dalta sau  ciocanul.
Art.136.  La tãierea sau retezarea la cald cu ciocanul, barele metalice trebuie tinute cu clestele.
Art.137. La operatia de retezare (tãiere) la cald, executatã cu ciocanul, lucrãtorul trebuie sã fie situat lateral fatã de arcul la care se executã retezarea.
Art.138. Spatiile de depozitare a pieselor calde trebuie sã fie dotate cu paravane de protectie si tãblite de avertizare "METAL CALD".
Art.139. Se interzice depozitarea în dreptul ferestrelor, atât în interiorul cât si în exteriorul atelierului, a oricãror materiale care ar împiedica pãtrunderea luminii sau închiderea/deschiderea ferestrelor.
Art.140.  Rãcirea sculelor se va face în recipiente cu apã, amplasate la locul de muncã.

3.5.1.Dispozitivul de curbat (springuit) foi de arc
Art.141. La introducerea foilor de arc în dispozitiv trebuie folosite palmarele din dotare. Este interzis a se introduce fortat materialul între role.
            În timpul rulãrii foilor de arc între role, lucrãtorul va sta lateral, pentru evitarea accidentãrii în cazul ruperii foii de arc.
3.5.2.Dispozitivul de confectionat ochiuri la foile de arc
Art.142. Dupã executarea ochiurilor la foile de arc, lucrãtorul va urmãri cãderea bulonului (cu ajutorul cãruia se formeazã ochiurile de arc) astfel ca acesta sã nu-l loveascã.

3.5.3.Dispozitivul de asamblat arcuri
Art.143. Instalatia hidraulicã de presare a legãturii arcului  trebuie sã fie în bunã stare de functionare si sã nu prezinte pierderi de ulei.
Art.144. Manometrul din dotarea dispozitivului va fi în perfectã stare astfel încât sã indice cu precizie presiunea din instalatie.

3.5.4.Cuptor termic
Art.145. În exploatarea si în întretinerea cuptoarelor termice se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin deformare plasticã la cald".
3.5.5.Baie de cãlire în ulei
Art.146.  Este interzisã încãlzirea bãii de ulei cu flacãrã sau cu foc deschis.
Art.147.  Este interzisã introducerea pieselor ude în baia de ulei încins.
3.6.Prelucrarea metalelor prin aschiere
Art.148. În activitatea de prelucrare a metalelor prin aschiere se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere" în vigoare.
3.7.Repararea caroseriilor auto
Art.149. La repararea caroseriei, autovehiculul trebuie asigurat contra unor deplasãri necomandate.
Art.150. La repararea caroseriilor care necesitã lucrãri de sudurã în stare montatã pe autovehicul se va amenaja în apropiere un post  provizoriu PSI corespunzãtor.
Art.151. În cazul autocisternelor, acestea vor prezenta certificat de degresare, eliberat de statia care a efectuat aceastã operatie.
Art.152. În situatia în care repararea caroseriei se va executa prin demontarea acesteia de pe sasiul autovehiculului, se vor respecta urmãtoarele reguli:
        -intrarea lucrãtorului sub autovehicul pentru demontarea bridelor se va face numai dupã ce au fost închise usile cabinei;
      -ridicarea caroseriei de pe sasiul autovehicului se va face numai dupã iesirea de sub acesta a lucrãtorului care a demontat bridele de prindere;
      -pentru ridicarea si asezarea caroseriei de pe/si pe sasiul autovehiculului se vor folosi instalatii de ridicat corespunzãtoare, operatia fiind efectuatã numai de cãtre personal autorizat si va fi dirijatã numai de persoane competente;
       -în timpul ridicãrii caroseriei de pe autovehicul sau de pe capre, precum si în timpul asezãrii pe acestea se vor feri pãrtile corpului si îmbrãcãmintea pentru a nu fi prinse si/sau strivite între elementele caroseriei;
      -în timpul deplasãrii caroseriei dintr-un loc în altul se vor respecta punctele de legare (ancorare) ale acesteia, în asa fel încât sã i se asigure stabilitatea.
Art.153. Caroseriile suspendate pe capre vor fi întodeauna sprijinite în cel putin patru puncte.
Art.154. În timpul reparãrii prin sudare a pãrtilor metalice din dreptul stâlpilor de lemn se vor lua mãsuri de umezire permanentã a materialului lemnos al caroseriei.
Art.155. Spatiile de trecere din jurul caroseriei suspendate pe capre pentru reparatii sau din jurul autovehiculului a cãrui caroserie se reparã vor avea o lãtime de cel putin 1 m.
Art.156. Când se lucreazã la interioarele caroseriei, iluminarea se va face cu lãmpi portative, racordate numai la reteaua de tensiune de 24 V.
Art.157. Depozitarea caroseriilor se va face prin suprapunerea lor întretesutã în stive. Urcarea lucrãtorilor pe stive pentru desprinderea sau prinderea din/si din dispozitivele  de  legare  la  instalatiile  de  ridicare  a caroseriilor se va face numai pe scãri sprijinite si fixate împotriva alunecãrii.
3.8.Reparatii tapiterie
Art.158. Radiatoarele de încãlzire si conductele instalatiei de încãlzire din atelierele de tapiterie trebuie sã fie în permanentã curãtate de praf, de scame si de alte obiecte combustibile. Curãtarea se va face zilnic la terminarea programului când se vor evacua si deseurile rezultate din procesul tehnologic.
Art.159. Materialele si elementele de tapiterie vor fi aduse în atelierele de tapiterie pentru reparare numai dacã au fost deparazitate.
Art.160.  În atelierele de tapiterie se interzice:
            -folosirea focului deschis sau a lãmpilor de benzinã, inclusiv fumatul;
            -folosirea resourilor electrice;
            -depozitarea uleiurilor sau a altor materiale inflamabile;
            -folosirea instalatiilor de iluminat electric sau de fortã în stare defectã sau improvizatã;
        -contactul corpurilor incandescente sau supraîncãlzite cu materiale combustibile si cu orice fel de materiale folosite în cadrul lucrãrilor de tapiterie;
      -folosirea instalatiilor de încãlzire fãrã acumulare de cãldurã (a sobelor metalice) sau a sobelor cu acumulare de cãldurã care au usile de alimentare în interiorul atelierului.
Art.161. Folosirea si pãstrarea în atelier a materialelor de tip prenadez se va face conform cu "Normele specifice de securitate a muncii pentru prelucrarea cauciucului sintetic si a produselor macromoleculare".
Art.162. Se interzice depozitarea deseurilor de materiale pe pardoseala atelierului.
Art.163. Se interzice depozitarea în atelierele de tapiterie a materialelor în cantitãti mai mari decât cele necesare unui schimb de lucru. Cantitatea  neconsumatã va fi predatã la magazia unitãtii zilnic, dupã terminarea programului de lucru.
Art.164. Materialele combustibile se depoziteazã la o distantã de cel putin 1 m fatã de instalatia de încãlzire si iluminat.
3.9.Reparatii la instalatiile electrice
Art.165. Legãturile dintre bancul de verificare si bornele sursei de alimentare (bornele acumulatoarelor) vor fi prevãzute cu clesti sau cleme tip crocodil.
Art.166. Este interzisã spãlarea (curãtarea) în atelier a pieselor introduse pentru reparatii sau verificãri. Acestea vor fi spãlate (curãtate) în locuri special amenajate.
Art.167. Ciocanele electrice de lipit aflate în functiune vor fi asezate numai pe suporturi din materiale incombustibile legate la pãmânt dacã sunt din metal.
Art.168. Se interzice efectuarea diferitelor verificãri prin utilizarea de instalatii electrice improvizate. Toate verificãrile trebuie sã  se    efectueze la bancurile de probã din dotarea atelierului, numai de cãtre personal autorizat.
3.9.1.Banc pentru verificarea pãrtilor componente ale instalatiei electrice
Art.169. Montarea si punerea în functiune a bancului de probã se va face în conformitate cu prescriptiile din cartea instalatiei.
Art.170. Deschiderea usii de la tabloul cu comutatoare, relee si tabloul de sigurantã al aparatului se va face numai dupã întreruperea completã a alimentãrii cu curent.
Art.171. Este interzis sã se desfacã elementele de închidere sau sã se tragã în afarã sertarele electrice în timpul functionãrii bancului.
Art.172. Sunt interzise atingerea pieselor si efectuarea unor interventii la circuitele electrice ale aparatului în timpul functionãrii acestuia.
Art.173. Exploatarea si punerea în functiune a bancului se va face numai de cãtre personal calificat, cunoscãtor al instructiunilor de reglaj, al parametrilor sãi functionali si al utilizãrii sale.
Art.174. Generatoarele de curent vor fi admise pentru verificare numai dacã sunt echipate cu comutator de curent invers (montat sau separat).
Art.175. La verificarea generatorului de curent cu legãturã la pãmânt pozitivã, se va controla dacã legãtura generatorului de tensiune este corectã.
Art.176. La verificarea generatorului de curent alternativ echipat cu redresor, fixarea se va face numai cu dispozitivul special montat în acest scop pe masa de prindere. La efectuarea prinderii se va tine seama de întinderea curelei trapezoidale si de pozitia rotilor de antrenare ale acesteia, care trebuie sã fie în acelasi plan. Verificarea generatorului se va face numai cu apãrãtoarea montatã.
Art.177. La verificarea unui generator de curent, dacã acesta este asezat în dispozitivul de prindere destinat verificãrii demaroarelor, antrenarea generatorului se va face cu ajutorul curelei trapezoidale, care va fi prevãzutã cu apãrãtoare.
Art.178. La verificarea condensatorului se va evita atingerea cu mâna a pãrtii neizolate a cablului.
Art.179. Pentru buna functionare a instalatiei electrice a bancului, sigurantele vor fi calibrate, iar interventiile se vor efectua numai de cãtre persoane autorizate dupã ce se va consulta schema si inscriptionarea circuitelor.
Art.180. Înainte de punerea în functiune a bancului se vor executa urmãtoarele:
         -legarea bancului la pãmânt folosindu-se în acest scop borna din dotare, existentã la cadrul inferior al batiului;
         -controlul pieselor rotative aflate în exterior (la dispozitivul de verificare a generatorului de curent, butonul de comutare, dispozitivul de verificare a demaroarelor, roata dintatã de frânare etc.), urmãrindu-se dacã acestea sunt bine fixate pe arborii lor împotriva desprinderii accidentale.
        -controlul pozitiei tuturor organelor de comandã, urmãrindu-se dacã ele se aflã în pozitia de bazã, iar acele indicatoarelor instrumentelor sunt fixate la zero.
3.10.Reconditionarea bateriilor  de acumulatoare
Art.181. Reconditionarea bateriilor de acumulatoare cu plumb se va efectua în  încãperi separate de cele în care se reconditioneazã bateriile de acumulatoare alcaline.
Art.182. Este interzisã depozitarea materialelor inflamabile în încãperile atelierului de reconditionare a bateriilor.
Art.183. Plãcile de plumb care se scot din bateriile ce se reparã vor fi asezate în cutii speciale, închise pentru a se evita împrãstierea prafului de plumb.
Art.184. În cazul lucrului cu lampa de benzinã se vor respecta regulile privind folosirea ei, prevãzute în prezentele norme la art.215.
Art.185. La executarea lucrãrilor cu bitum fierbinte, ochii muncitorului trebuie sã fie protejati cu mijloace individuale de protectie pentru ochi. Pentru a evita împroscarea cu bitum fierbinte la adãugarea unei noi cantitãti de bitum, acesta, înainte de introducerea în creuzet, va fi fãrâmitat si introdus cu atentie, cu ajutorul unei cupe.
Art.186. În timpul topirii bitumului se va lucra cu o flacãrã astfel încât sã se evite aprinderea bitumului si producerea de arsuri. În cazul aprinderii bitumului este interzis a se stinge cu apã.
Art.187. Se interzice introducerea  bucãtilor de bitum ude în cazanul cu bitum topit.
Art.188. Bitumul topit se va amesteca tot timpul cu atentie pentru evitarea exploziilor si a împroscãrilor provocate de supraîncãlzirile locale.
Art.189. Dupã încetarea lucrului, deseurile rezultate din reparatiile efectuate la bateriile de acumulatoare se vor transporta la locurile destinate în acest scop. Este interzisã depozitarea acestor materiale în cadrul atelierului sau în locuri nepermise.
3.11.Încãrcarea bateriilor de acumulatoare
Art.190. Pregãtirea solutiei pentru umplerea bateriei se va face prin turnarea treptatã a acidului în apã si nu invers.
Art.191.  Pentru turnarea acidului dintr-un vas în altul trebuie sã se foloseascã un dispozitiv de sifonare. Este interzis a se amorsa sifonul prin tragerea aerului cu gura. Amorsarea se va face cu ajutorul unei pompe de mânã. În lipsa  dispozitivului  de sifonare, vasul cu acid va fi fixat într-un suport special, basculant.
Art.192. Se interzice sprijinirea bidonului sau a damigenei de sticlã cu solutie de acid de marginea vasului în care se transvazeazã.
Art.193. Pentru a se îndepãrta acidul vãrsat în încãpere se va afla un vas cu solutie neutralizantã, rumegus de lemn si o perie de pãr pentru pardosealã. Folosirea cârpelor este permisã numai în cazul când lucrãtorul are mâinile protejate cu mãnusi antiacide.
Art.194.  Este interzis transportul acidului sulfuric în vase deschise.
Art.195. Transportul acidului se va face numai cu cãrucioare speciale si numai în vase închise. Pe timpul transportului lucrãtorul va purta echipament de protectie corespunzãtor.
Art.196. În cazul acumulatoarelor alcaline este interzis ca hidroxidul de potasiu sã fie luat cu mâna. În acest scop se vor folosi, numai clesti si pensete.
Art.197. Turnarea electrolitului în baterie se va face cu pipete speciale. În timpul acestei operatii este interzisã functionarea în apropierea electrocarelor, motostivuitoarelor, electrostivuitoarelor etc. pentru a se evita producerea de scântei.
Art.198. În încãperile în care se face prepararea solutiei acide si se încarcã bateriile cu acid este interzis sã se lucreze cu foc deschis.
Art.199. Este interzis a se bransa lãmpi electrice de iluminat, direct de la bornele bateriilor aflate la încãrcare.
Art.200. Mãsurarea si controlul încãrcãrii bateriilor de acumulatoare se va face numai cu aparate corespunzãtoare si în conditiile prevãzute de instructiunile elaborate de fabricã.
Art.201. Este interzisã intrarea cu haine de oras în atelierele de reconditionare a bateriilor de acumulatoare. Începerea lucrului este permisã numai dupã ce muncitorii au îmbrãcat echipamentul de protectie corespunzãtor "Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie" 1991.
Art.202. Este interzis accesul muncitorilor din alte ateliere în atelierul sau sectiile unde se lucreazã cu plumb.
Art.203. În timpul lucrului este interzis ca electricianul acumulatorist sã pãrãseascã locul de muncã în haine de lucru, cu exceptia cazurilor necesitãtilor fiziologice sau a calamitãtilor, pentru a preîntâmpina rãspândirea prafului de plumb.
Art.204. Dupã terminarea lucrului, masinile si utilajele vor fi curãtate cu grijã de praful si de resturile de plumb depuse. Dupã aceea, muncitorul acumulatorist este obligat sã-si curete cu atentie echipamentul de protectie de praful de plumb, sã se spele bine cu apã si sãpun si apoi sã îmbrace hainele lui personale.
Art.205.  Se interzice lucrãtorilor care executã orice operatie cu plumb sã plece acasã cu echipamentul de protectie sau de lucru pe care l-a folosit în timpul activitãtii.
Art.206. Conducerea întreprinderii este obligatã sã dispunã curãtarea, desprãfuirea si spãlarea echipamentului de protectie si de lucru al muncitorilor care lucreazã la prelucrarea plumbului si compusilor acestuia, ori de câte ori este cazul.
Art.207. Este interzis a se pãstra alimente sau a mânca în încãperile atelierului respectiv. De asemenea, se interzice lucrãtorilor sã mãnânce înainte de a se curãta praful de plumb si a se spãla bine pe mâini, pe dinti si pe fatã.
3.12.Repararea si verificarea pompelor de injectie si a carburatoarelor
Art.208.  În timpul lucrului muncitorii sunt obligati:
            -sã verifice buna functionare a agregatelor actionate electric;
            -sã nu execute lipituri cu ciocan de lipit sau alte lucrãri cu foc deschis;
            -sã nu desfunde orificiile si conductele suflând cu gura; pentru desfundare se vor folosi instalatii cu aer comprimat ;
            -sã nu se aseze diferite materiale, scule, cârpe, bumbac etc. pe manetele sau butoanele de comandã;
            -sã nu spele piesele cu benzinã;
            -sã nu fumeze.
Art.209. Înainte de a conecta capetele cablului de alimentare la reteaua electricã a standului trebuie sã se verifice dacã releul de protectie si comutatorul întrerupãtor principal al masinii se aflã în pozitie de deconectare.
Art.210. Se interzice orice interventie la standul de probã al pompelor, precum si orice atingere a conductoarelor electrice. Aceasta este permisã numai dupã ce întregul stand de probã a fost deconectat de la sursa de alimentare.
Art.211. Manometrele sigilate ale standului de verificare trebuie sã fie în bunã stare si vor avea marcate presiunea de regim si vor fi verificate periodic de organele în drept.
Art.212. Combustibilii folositi la centicubarea si verificarea pompelor de injectie trebuie sã fie colectati în bidoane metalice prevãzute cu capac si depozitate în locuri special amenajate.
Art.213. Încãperea se va mentine în perfectã stare de curãtenie. Cârpele si bumbacul de sters care s-au utilizat se vor pãstra în cutii metalice prevãzute cu capac, pânã la sfârsitul zilei de lucru, când vor fi evacuate la crematoriu.
Art.214. Reziduurile de pe pardosealã se absorb cu nisip care se adunã si se evacueazã din atelier, în locuri special amenajate.
3.13.Repararea radiatoarelor si  rezervoarelor
Art.215. La lucrul cu lampa de benzinã, se vor respecta urmãtoarele instructiuni:
       -înaintea începerii lucrului se va controla nivelul benzinei din rezervorul lãmpii, care nu trebuie sã depãseascã 3/4 din capacitatea acestuia;
            -dopul orificiului de alimentare va fi însurubat pe cel putin patru spire si va asigura etansarea;
         -se interzice reducrea presiunii prin surubul de aer sau prin desurubarea capacului orificiului de alimentare în timp ce lampa este aprinsã; aceasta se va face numai dupã ce lampa a fost stinsã si rãcitã;
         -se interzice alimentarea lãmpii în apropierea surselor de foc sau atâta timp cât arzãtorul nu s-a rãcit.
Art.216. Este interzis a se lucra cu lampa de benzinã care prezintã defectiuni.
Art.217. Ciocanele de lipit încinse se vor pãstra pe suporturi incombustibile. Mânerele izolatoare vor fi în stare bunã, confectionate din lemn sau ebonitã.
Art.218. Lãmpile cu benzinã, sobitele pentru încãlzit, ciocanul de lipit etc. nu vor fi lãsate în functiune fãrã a fi supravegheate.
Art.219. În cazul folosirii arzãtoarelor cu butelie de aragaz, se vor respecta urmãtoarele :
            -butelia de aragaz va fi pãstratã în locuri ferite de sursele de cãldurã sau foc deschis;
            -butelia va avea reductor de presiune a gazelor în perfectã stare;
            -punctul de legãturã dintre reductor si arzãtor  nu va prezenta scãpãri de gaze, crãpãturi, înnãdituri etc.;
            -furtunul nu va treace prin zone încãlzite sau cu acid care ar duce la distrugerea acestuia;
            -arzãtoarele vor fi corespunzãtoare si robinetul  se va închide etans si usor;
           -curãtarea duzei se va face cu fir calibrat, iar în cazul în care acesta s-a decalibrat, va fi înlocuitã cu alta nouã;
          -la terminarea lucrului se vor închide mai întâi gazele de la butelie si, dupã stingerea arzãtorului se vor închide robinetele;
            -nu se vor lãsa arzãtoarele în functiune fãrã supraveghere.
Art.220. Degresarea, curãtarea sau spãlarea pieselor pregãtite pentru lipire se va face numai cu substante incombustibile. Se interzice utilizarea în acest scop a benzinei, petrolului sau a altor substante inflamabile.
Art.221. Se interzice pãstrarea sau depozitarea de combustibil în atelier în cantitãti mai mari decât necesarul pentru un schimb de lucru.
Art.222. Radiatoarele la care se efectueazã lucrãri de reparatii (sudurã, lipire) vor avea o deschidere în legãturã cu atmosfera pentru eliminarea gazelor.
Art.223. Materialele folosite la lipire( apã tare etc.) vor fi tinute într-un dulap separat de restul materialelor.
Art.224. Rezervoarele de combustibil la care se executã reparatii (sudurã) vor fi umplute cu apã, lãsându-se un spatiu tehnologic necesar operatiei de sudurã. De asemenea se va solicita eliberarea permiselor de lucru cu foc.
3.14.Vulcanizarea
Art.225. Înaintea începerii lucrului, spatiul în care se efectueazã vulcanizarea se va ventila timp de 5-10 minute.Radiatoarele si conductele de încãlzire vor fi curãtate de praf si scame în fiecare zi dupã terminarea programului.
Art.226.  Cutitele utilizate în procesul tehnologic vor fi bine ascutite, având mânere de lemn prevãzute cu gardã pentru prevenirea alunecãrii mâinii în lama cutitului, pãstrându-se totodatã intervale între muncitori, pentru a nu se accidenta prin tãiere.
Art.227. Aprovizionarea cu solutie de lipit se va face în limitele strictului necesar pentru o zi de lucru.
Art.228. Încãperea în care se face vulcanizarea va fi întretinutã în deplinã ordine si curãtenie, fiind interzisã depozitarea sau pãstrarea în interior a matarialelor combustibile sau inflamabile.
Art.229. Dacã vulcanizarea se face în aceeasi încãpere în care se face si pregãtirea vulcanizãrii, se va avea în vedere ca pregãtirea sã se facã la cel putin 5 m distantã fatã de locul si instalatiile cu care se face vulcanizare.
Art.230. Pe laturile neutilizate ale plitelor se vor monta apãrãtori.
Art.231. La ridicarea cauciucurilor grele si la transportul lor se vor folosi macarale, monoraiuri si cãrucioare.
Art.232.  Se interzice depozitarea camerelor si a anvelopelor în încãperile atelierului de vulcanizare.
Art.233. În încãperile atelierului de vulcanizare sunt  interzise fumatul si flacãra deschisã.
3.15.Rodajul la banc al motoarelor
Art.234. Dacã se depãseste nivelul de zgomot admis, personalul  trebuie sã fie dotat cu mijloace individuale de protectie.
Art.235. Remedierea defectiunilor ivite în timpul rodajului motoarelor trebuie sã se execute într-un spatiu special amenajat.
Art.236. Cãile de acces si spatiul dintre standuri se vor pãstra în permanentã libere. Curãtarea spatiului dintre standurile de rodaj se va face numai când acestea nu sunt în functiune. Pardoselile vor fi curãtate de petele de ulei, apã, etc. cu ajutorul nisipului sau cenusii. Se interzice spãlarea cu produse petroliere.
Art.237. Standurile de rodaj vor fi prevãzute pe ambele pãrti cu grãtare din lemn.
Art.238. Personalul de la standul de rodaj motoare si punctele de control va purta echipament de protectie si echipament de lucru corespunzãtor locului de muncã (salopete fãrã fibre sintetice si încãltãminte fãrã accesorii metalice).
Art.239. La standul de rodaj este interzis accesul persoanelor strãine, fãrã însotitor, fumatul si executarea lucrãrilor cu foc deschis.
Art.240.  Punerea în functiune a standurilor de rodaj motoare se va face numai dupã ce s-a efectuat un control riguros referitor la :
            -modul corect de prindere a motorului pe cadrul de sustinere, la toate legãturile elastice, precum si a cuplãrii motorului la frâna standului (la standurile unde motorul se aflã pe cãrucior se vor aplica mãsuri de rigidizare a cãruciorului pentru a nu  se  deplasa  în  timpul  functionãrii);
            -fixarea motorului, în care scop se vor prinde obligatoriu toate suruburile folosindu-se numai suruburi si piulite corespunzãtoare;
            -etanseitatea legãturilor la instalatia de alimentare cu combustibili, la instalatia de rãcire a motorului si la instalatia de evacuare a gazelor arse la care nu se admit improvizatii;
            -reglajul aprinderii în distribuitor pentru evitarea rateurilor;
            -strângerea tuturor elementelor care au pãrti în miscare cât si a celor supuse presiunilor;
            -existenta si corecta fixare a apãrãtorilor (apãrãtori la transmisie, apãrãtori la ventilator etc.).
Art.241. Se interzice punerea în functiune a motorului dacã axul cardanic nu are toate suruburile si piulitele prevãzute în documentatie. Este interzisã fixarea arborelui pe flanse cu gãuri deformate.
Art.242. În timpul rodajului se interzice:
            -începerea rodajului motoarelor cu aprindere prin scânteie fãrã a avea montate filtrele de aer ;
            -ca muncitorul sã stea aplecat asupra motorului, pentru a nu fi surprins în cazul unui rateu în carburator;
         -stropirea cu apã a pãrtilor supraîncãlzite ale motorului, spãlarea sau stergerea motorului cu benzinã, petrol, motorinã;
            -efectuarea rodajului când se constatã lipsa aparatelor de mãsurã si control sau defectarea acestora.
Art.243. Orice defectiune constatatã se va remedia numai dupã oprirea motorului.
Art.244. Se interzice depãsirea parametrilor de turatie. Parametrii se realizeazã treptat, dupã regimul de rodaj al motorului, evitându-se suprasolicitãrile.
Art.245. Se interzice montarea curelelor de transmisie în timpul functionãrii motorului.
Art.246. Se interzice a pãrãsi locul de muncã în timpul când standul de probã este în functiune.
Art.247. Dupã terminarea lucrului se va întrerupe alimentarea cu energie electricã a standului. De asemenea, se vor întrerupe circulatia fluidelor (combustibil, ulei, apã). Se va informa schimbul urmãtor si conducãtorul locului de muncã, asupra  eventualelor  defectiuni care s-au ivit, cum s-au reparat, cele care nu au fost complet remediate, cu consemnarea în registrul de functionare al standului.
3.16.Montarea motoarelor si reglarea pe autovehicule
Art.248. Lucrãrile de montaj (asamblare) în imediata apropiere a pãrtilor în miscare ale transmisiilor, angrenajelor sau cuplajelor se pot face numai dupã îngrãdirea sau protejarea acestora.
Art.249. Operatiile de montare, reglare, verificare a autovehiculelor se vor efectua numai în spatii închise, iar pe timp friguros se va asigura încãlzirea acestora în conformitate cu prevederile Normelor generale de protectie a muncii.
Art.250. Scoaterea autovehiculelor, aflate în reparatii, de pe platforma de reglaje-finisãri se va face numai cu aprobarea conducãtorului locului de muncã respectiv.
Art.251. Când necesitãtile impun iluminarea suplimentarã a autovehiculului, aceasta se va face folosind lãmpi portative la tensiunea maximã de 24 V, lãmpi prevãzute cu globuri de sticlã matã, cosuri protectoare si cârlige de agãtare.
3.17.Standul de frânare
Art.252. Introducerea autovehiculului pe standul de frânare se va face cu viteza maximã de 5 km/h dirijat de personalul de deservire.
Art.253. În timpul manevrãrii autovehiculului la canalul de acces se interzice ca lucrãtorul sã stea în canal.
Art.254. Punerea în functiune a rolelor standului de frânare se va face numai dupã iesirea din canal a lucrãtorului care a executat încãrcarea puntii. Este interzisã punerea în functiune a standului, dacã în canal se infiltreazã apã.
Art.255. Capacele de protectie ale rolelor trebuie depozitate astfel încât sã nu împiedice circulatia.
Art.256. Manevrarea cilindrului se va face numai dupã fixarea cârligelor pe arbori. Rotile autovehiculului care nu se aflã pe rolele standului vor fi calate cu pene (saboti).
Art.257. Pentru verificarea directiei în timpul încercãrilor, pozitia lucrãtorului din canal va fi la distanta corespunzãtoare fatã de cilindrul hidraulic. Pentru evitarea eventualelor accidente, echipamentul va fi strâns pe corp si capul acoperit.
Art.258. Este interzisã punerea în functiune a standului având becurile de control ale tabloului de comandã arse sau lipsã.
Art.259.  Se interzice comanda ridicãrii cilindrului hidraulic fãrã supravegherea sefului de echipã.
Art.260. Dupã terminarea probelor de frânare este obligatorie scoaterea cheii de contact de la tabloul de comandã al standului.
Art.261. La terminarea probelor, rolele vor fi acoperite cu capacele de protectie.
3.18.Montarea autovehiculelor
Art.262. La banda de montaj general, înainte de începerea lucrului, persoanele cu atributii de serviciu vor verifica starea tehnicã a instalatiei de transportat autovehicule ce urmeazã a fi asamblate, a instalatiei de ridicat si a dispozitivelor ce se folosesc la ridicarea pe bandã a subansamblurilor.
Art.263. Unitãtile, care nu sunt dotate cu transportor pentru montajul general, vor folosi pentru suspendare capre metalice sau dispozitive adecvate, omologate, pe care se vor asambla autovehiculele.
Art.264. Se interzice folosirea aparatelor de sudurã la locurile de montare si de asamblare a autovehiculelor atâta timp cât acestea sunt în lucru.
Art.265. Transportul subansamblelor la locul de asamblare al autovehiculelor se va face cu mijloace manuale sau mecanice de transport, special amenajate.
Art.266. Se interzice lucrul sub sau la autovehicul când acesta este suspendat într-o instalatie de ridicat.
Art.267. La montarea arcurilor se vor folosi clesti sau scule speciale.
Art.268. Deplasarea autovehiculelor ale cãror motoare nu functioneazã se face numai prin împingerea manualã sau mecanizat.
Art.269. Pornirea motorului autovehiculului se va face numai dupã coborârea de pe transportor, iar pentru alimentarea cu carburant se va folosi un rezervor portabil de benzinã, omologat în acest scop.
Art.270. Înainte de pornirea motorului, pentru verificarea finalã teava de esapament a autovehiculului va fi conectatã la instalatia de evacuare a gazelor de esapament.
Art.271. Înainte de a fi îndrumat în cursã, pentru probe, autovehiculului i se va verifica eficacitatea instalatiei de frânare, fie pe standul din dotare,  fie pe pista din incinta unitãtii special amenajatã în acest scop.
Art.272. Defectiunile ivite la autovehicule în timpul probelor efectuate, se vor elimina numai în atelierul de remediere.
4.ÎNTRETINEREA AUTOVEHICULELOR
4.1.Umflarea pneurilor
Art.273. În locurile pentru umflarea pneurilor trebuie sã se afiseze la loc vizibil tabelul cu presiunile admise în anvelope pe tipuri de autovehicule, precum si instructiunile specifice de protectie a muncii.
Art.274. Este interzisã aglomerarea locului pentru umflarea pneurilor, cu piese, materiale sau scule care nu au legãturã cu operatiile ce se efectueazã la acest loc de muncã.
Art.275. Pentru evitarea accidentelor care s-ar putea produce datoritã desprinderii cercului în timpul umflãrii cauciucului, se va utiliza obligatoriu dispozitivul de protectie fix sau mobil special confectionat în acest scop.
Art.276. Verificarea presiunii în pneuri în timpul umflãrii, în cazul în care se foloseste dispozitivul de protectie fix, se va face cu manometrul care trebuie sã existe la fiecare dispozitiv în parte si care va fi amplasat între robinetul de deschidere al sursei de aer si furtunul de umplere cu aer al pneului.
Art.277. Pentru umflarea pneurilor, fãrã a fi demontate rotile (aceasta în cazul în care presiunea în pneu nu a scãzut mai mult de 50%), se vor folosi dispozitivele mobile de protectie, special construite. În acest caz verificarea presiunii în pneuri se va face cu ajutorul manometrului din dotarea autovehiculului.
Art.278. Umflarea cu aer a pneurilor se va face pânã la presiunea admisã.
Art.279. În cazul în care la jantele cu cercuri presiunea în pneu a scãzut cu mai mult de 50% este obligatorie demontarea rotii de pe autovehicul.
Art.280. Demontarea anvelopelor de pe jantã se va efectua numai dupã evacuarea completã a aerului din camerele pneurilor. Pentru a evita accidentele si a reduce efortul fizic, la demontare se vor folosi dispozitive speciale confectionate în acest scop.
Art.281. Dupã montarea cauciucului pe jantã, la rotile cu cerc, odatã cu introducerea aerului în camerã, conducãtorul auto va urmãri ca cercul de sigurantã sã fie bine fixat în locasul sãu pe toatã circumferinta.
Art.282. În cazul jantei din douã sau trei bucãti, montarea si umflarea pneurilor se va efectua fãrã dispozitiv de protectie.
4.2.Statia de pompe si hidrofoare
Art.283. Dispozitivul de protectie la cuplajul motor electric-pompã trebuie sã fie în bunã stare si bine fixat.
Art.284. Pardoseala va fi prevãzutã cu grãtare de protectie din lemn.
4.3.Statia de gresare si schimb de ulei
Art.285. Usa statiei va fi prevãzutã la exterior cu plãci avertizoare pe care se va mentiona "FUMATUL OPRIT".
Art.286. În încãperea în care lucreazã personalul statiei se va afisa schema amplasãrii rezervoarelor, pozitia conductelor si a ventilelor de închidere ale statiei de gresare si schimb ulei.
Art.287. Butoaiele folosite pentru depozitarea uleiurilor si unsorilor vor fi pãstrate pe suporti care vor fi mentinuti în perfectã stare de curãtenie.
Art.288. Gurile pentru transvazarea combustibilului din autocisterne în rezervoare vor fi prevãzute cu sisteme eficiente de legãturã (etanse si bine fixate) ; personalul statiei este obligat sã conecteze autocisterna la dispozitivul de legare la pãmânt a statiei.
Art.289. Capacele de vizitare si de luare a probelor din rezervoare vor fi prevãzute cu garnituri sau mansoane din cauciuc, în vederea asigurãrii etanseitãtii si înlãturãrii producerii scânteilor. Capacele exterioare vor fi protejate contra radiatiilor solare prin acoperirea cu vopsea albã.
Art.290. La statiile de alimentare cu lubrifianti vor fi amplasate posturi PSI, dotate cu utilaje si materiale de stingere a incendiilor, conform normativelor PSI în vigoare.
Art.291. Personalul statiei este obligat sã pãstreze curãtenia în încãperi si în perimetrul statiei, sã respecte normele de protectie a muncii si normele PSI privind locul de muncã respectiv si sã poarte în permanentã echipamentul de protectie si echipamentul de lucru prevãzute de normativele în vigoare.
Art.292. Pe teritoriul statiei se interzice:
            -colectarea oricãror reziduuri de lichide combustibile în bazine sau gropi deschise, improvizate;
             -folosirea nisipului în scopul absortiei lichidelor combustibile;
            -folosirea de lichide combustibile pentru mentinerea curãteniei în încãperile aferente statiei;
            -fumatul si folosirea oricãrei surse de foc deschise.
Art.293. Verificãrile la instalatiile si rezervoarele statiei se vor efectua numai dupã scoaterea din functiune a instalatiei ce se reparã.
Art.294. Demontãrile, înlocuirile, reparatiile la rezervoarele statiei care necesitã folosirea focului deschis se pot efectua luându-se urmãtoarele mãsuri:
            -se va goli complet rezervorul;
            -se vor închide si bloca robinetele de pe toate conductele de legãturã ale rezervorului;
            -se va decupla rezervorul de toate conductele de legãturã;
      -se vor deschide gurile de vizitare de pe mantaua rezervorului si gurile de luminã de pe capacul rezervorului;
            -se va efectua golirea (purjarea) si aerisirea rezervorului în asa fel încât aburii care  se vor degaja sã nu mai continã concentratie periculoasã de gaze;
            -se vor lua probe de gaze pentru analizã;
            -dupã efectuarea analizelor, se va confirma lipsa gazelor.
Art.295. Demontãrile, înlocuirile, reparatiile, curãtarea rezervoarelor de reziduuri si alte operatii similare se vor face numai sub supravegherea personalului competent din întreprindere. În aceste activitãti se va solicita eliberarea permisului de lucru cu foc deschis.
Art.296. În interiorul statiei de degresat sunt interzise depozitarea sau folosirea tuburilor cu oxigen.
Art.297. Introducerea sau scoaterea autovehiculului în/si din statia de gresare si schimb de ulei se va face cu o vitezã de maximum 5 km/h.
Art.298. Înainte de scoaterea autovehiculului din statie se va verifica dacã sculele si dispozitivele folosite în timpul lucrului au fost îndepãrtate.
Art.299. Gresarea articulatiilor si agregatelor, precum si completarea nivelului de ulei în carterul motorului, compresorului, pompei de injectie si completarea nivelului de ulei de transmisie în baia cutiei de viteze, a diferentialului si a casetei de directie se va face numai dupã oprirea motorului si asigurarea rotilor cu pene (cale) în ambele sensuri de deplasare.
Art.300. Se interzice încercarea cu mâna a presiunii la capul terminal sau îndreptarea jetului în directia persoanelor aflate în apropiere. Declansarea aparatului se va face numai dupã cuplarea corectã a capacului aparatului cu punctul de gresat.
Art.301. La locul de gresare nu se vor depozita uleiuri si unsori decât în cantitãti necesare pentru o zi de lucru.
4.4.Statia de alimentare cu carburant si lubrifianti
Art.302. În activitatea de alimentare cu carburant si lubrifianti se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere".
4.5.Centrale termice
Art.303. În activitatea de producere, de distributie si de utilizare a energiei termice se vor respecta:
            -"Normele specifice pentru producerea energiei termice";
            -"Normele specifice pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice".
4.6.Reteaua de canalizare si evacuare  a apelor uzate
Art.304.  În activitatea de evacuare a apelor uzate se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procese tehnologice".
4.7.Instalatii pentru producerea si distribuirea aerului comprimat
Art.305. În activitatea de producere si distribuire a aerului comprimat se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru  producerea aerului comprimat", precum si "Prescriptiile tehnice pentru proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea recipientelor metalice  stabile sub presiune C 4-90" colectia ISCIR.
4.8.Vopsirea
Art.306. În activitatea de vopsire se vor respecta "Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatea de vopsire".
5.PREVEDERI DE PROIECTARE PRIVIND ACTIVITATEA DE ÎNTRETINERE SI REPARATII AUTOVEHICULE
5.1.Prevederi generale
Art.307. Lãtimea cãilor de acces si de circulatie din hale, ateliere si de pe platformele tehnologice se va stabili în functie de felul circulatiei  si gabaritele mijloacelor de transport. Lãtimea nu poate fi mai micã decât cea stabilitã prin "Normele generale de protectie a muncii". Marcajele vor fi vizibile pentru a fi usor recunoscute.
Art.308. Usile halelor de întretinere si reparare a autovehiculelor vor fi de tip metalic si vor fi astfel construite încât sã nu prezinte pericol de accidentare a muncitorilor. Ele trebuie sã se deschidã spre exterior.
Art.309. Iluminatul natural si iluminatul artificial vor fi astfel realizate atât la locurile de muncã cât si pe cãile de circulatie sau de trecere, încât sã se asigure o vizibilitate bunã în conformitate cu "Normele generale de protectie a muncii".
Art.310. Pentru aerisirea halelor si încãperilor se va asigura o ventilatie naturalã si mecanicã în conformitate cu Normele generale de protectie a muncii.
Art.311. Ventilatia naturalã se va realiza  prin  amenaja-
rea unor ferestre rabatabile, amplasate la înãltime si actionate cu tijã de la sol. La amplasarea ferestrelor raba-tabile, se va tine seama ca prin deschiderea lor sã se evite formarea curentilor de aer la nivelul locurilor de muncã.
Art.312. Între pãrtile exterioare, frontale si laterale ale autovehiculelor parcate pentru lucrãri de întretinere se va asigura un spatiu de minimum   1,2 m. Aceastã distantã se va respecta si fatã de pereti, bancuri de lucru si instalatii.
Art.313. Tablourile electrice generale la care accesul se face din halele de întretinere si reparare a autovehiculelor vor fi împrejmuite, prevãzute cu usa de acces încuiatã cu cheie, amenajate, dotate, inscriptionate si vopsite în culori conventionale, potrivit prevederilor standardelor în vigoare.
Art.314. Tablourile electrice din halele de întretinere se vor introduce în carcase de protectie,  se vor lega la pãmânt si vor fi prevãzute cu platforme si covoare electroizolante. Pe usile de acces se vor afisa schemele monofilare ale circuitelor.
5.2.Canalul de revizie
Art.315. Canalele de revizie vor fi prevãzute cu :
            -borduri pentru ghidarea rotilor autovehiculelor;
            -instalatie electricã de iluminat cu tensiune  de 12V;
            -scãri pentru acces în canal;
         -prize electrice pentru lãmpile portative de iluminat la tensiune de 12V. Lãmpile trebuie sã fie de tip antiexploziv si dotate cu apãrãtoare;
            -nise pentru scule;
            -grãtare din lemn pentru pardosealã, asezate pe toatã suprafata canalului;
            -podete mobile de trecere care vor fi asezate în fata si în spatele autovehiculului aflat pe canal si, dupã caz, cu balustrade telescopice, în situatia în care pe canal nu sunt autovehicule.
Art.316. În cazul în care  în fluxul tehnologic de demontare se utilizeazã un transportor pentru autovehicule, acesta trebuie prevãzut cu un dispozitiv de oprire urgentã accesibil din orice punct al transportorului.
5.3.Rampa de spãlare manualã
Art.317. Rampa va fi de constructie rigidã si va fi prevãzutã cu trotuare pentru a permite coborârea soferului din autovehicul. Terenul din jurul rampei va fi amenajat pentru a asigura evacuarea rapidã a apei si a noroiului.
Art.318. Rampele vor fi prevãzute cu borduri pe partea lor interioarã.
Art.319. Rampele nu vor fi amplasate în apropierea liniilor electrice aeriene. Distanta dintre rampã si liniile electrice aeriene va fi mai mare decât lungimea maximã a jetului de apã.
Art.320. Toate conductele tehnologice vor fi vopsite în culori distincte, în conformitate cu prevederile standardelor în vigoare.
Art.321. Toate conductele care transportã fluide calde peste +55 0C vor fi izolate termic sau prevãzute cu apãrãtori din tablã, cãptusite cu azbest sau cu vatã mineralã.
Art.322. Macaralele hidraulice din cadrul halelor, atelierelor si platformelor tehnologice vor fi vopsite conform standardelor în vigoare.
5.4.Statia de spãlare mecanizatã
Art.323. Statiile vor fi astfel amenajate încât sã permitã coborârea conducãtorului auto din autovehicul si iesirea lui din statie.
Art.324. În interiorul statiei propriu-zise (tunel) de spãlare nu se admite nici o instalatie electricã de luminã, de fortã sau de comandã. Toate instalatiile electrice necesare functionãrii statiei vor fi montate numai în exterior. În camera în care sunt amplasate pupitrul si tabloul de comandã va exista covor sau podet electroizolant.
Art.325. Întreaga instalatie electricã a statiei de spãlare va fi legatã la instalatia de pãmânt.
Art.326. În camera în care sunt montate pompele de apã  trebuie sã se amplaseze tablouri electrice de distributie cu grad de protectie corespunzãtor.
Art.327. Toate instalatiile electrice vor fi protejate în mod obligatoriu contra infiltratiilor cu apã.
Art.328. Între tunel si camera de comandã a statiei va exista o fereastrã etansã pentru a permite vizibilitatea spre tunel.
5.5.Statia de decapare
Art.329.  Autovehiculele se introduc în statie cu un mijloc mecanizat propriu statiei, cu care se va face si evacuarea autovehicului din statie. Mijlocul mecanizat va fi astfel executat încât sã nu fie necesarã interventia omului, în special la manevra de evacuare.
Art.330. În interiorul statiei nu se admite nici o instalatie electricã de luminã de fortã sau de comandã.
Art.331.  Toate instalatiile electrice necesare functionãrii statiei vor fi montate numai în exterior.
5.6.Bãile de degresare si dezincrustare
Art.332. Bãile montate în exteriorul clãdirii, care lucreazã cu solutii fierbinti acide sau bazice, vor fi instalate la distantã de orice clãdire, astfel încât vaporii degajati sã nu pãtrundã în clãdire. Se va tine seama de directia vânturilor dominante.
Art.333. Când procesul tehnologic o cere, bãile cu solutii fierbinti acide sau bazice pot fi montate în interiorul clãdirilor, cu conditia ca ele sã fie prevãzute cu capace manevrabile, cu instalatie mecanicã de absorbtie si evacuare a vaporilor.
Art.334. La operatia de degresare electrochimicã (care provoacã degajãri de hidrogen) se vor lua mãsuri de ventilatie artificialã a bãilor având instalatia electricã de tip antiex, pentru a nu provoca explozii la conectare si deconectare.
Art.335. Pentru evitarea amestecurilor explozive cauzate de spuma care se formeazã la suprafata bãilor de degresare urmare a acumulãrii de oxigen si hidrogen, instalatia de degresare va fi prevãzutã cu sistem de recirculare continuã a solutiei si cu un preaplin pentru acumularea si eliminarea spumei.
5.7.Atelierul de reconditionare  a arcurilor
Art.336. Atelierul va fi amplasat în clãdiri fãrã etaj, de constructie rezistentã la trepidatii. Clãdirea atelierului va fi cu latura lungã perpendicularã pe directia vânturilor dominante în perioada caldã a anului, evitându-se alipirea oricãror anexe tehnico-sociale de acestea. Pentru ventilarea naturalã se vor prevedea deschideri în pereti si în acoperis.
Art.337. Lãtimea cãilor de acces din atelierul de reconditionare a arcurilor se va stabili în functie de gabaritele utilajelor din dotare si de dimensiunile materialelor sau pieselor manipulate.
Art.338. Dispozitivul de springuit trebuie sã fie prevãzut cu apãrãtoare la cuplajul de antrenare al rotilor si cu role în bunã stare.
Art.339. Utilajele, dispozitivele si instalatiile (forja, dispozitivul de springuit foi de arc, dispozitivul de confectionat ochiuri la foile de arc, dispozitivul de asamblat arcuri, polizorul, masina de gãurit, cuptorul termic etc.) vor fi astfel amplasate încât sã se creeze treceri si cãi de acces între ele. Gabaritul functional nu va intra în spatiul cãilor de acces.
Art.340. Amplasarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor se va face astfel încât sã se evite executarea de miscãri inutile si obositoare din partea executantilor care le deservesc, asigurând totodatã libertatea lor de miscare la locul de muncã. Executantilor li se va crea posibilitatea de lucru în pozitii corecte si comode (ergonomice).
Art.341. Dispozitivele de prindere hidraulice sau pneumatice trebuie sã fie prevãzute cu sisteme de interblocare mecanicã sau electromecanicã pentru evitarea accidentelor datoritã cãderii de presiune.
Art.342. În cazul când se lucreazã simultan la mai multe utilaje, dispozitive sau instalatii, se va asigura posibilitatea de urmãrire comodã, rapidã, eficace în conditii impuse de procesul tehnologic.
Art.343. La amplasarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor se va prevedea si spatiul ocupat de materiale, produse finite sau deseuri, în asa fel încât sã se asigure suprafata liberã necesarã desfãsurãrii normale a activitãtii executantilor.
Art.344. Montarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor se va face pe pardosealã, prin intermediul unor straturi elastice ori pe fundatii speciale, corespunzãtor felului utilajului si celor prevãzute în documentatia de proiectare, tinându-se seama de influenta reciprocã dintre masini si elementele clãdirii.
Art.345. Montarea utilajelor, dispozitivelor si instalatiilor pe planseele existente se va face numai cu avizul proiectantului clãdirii.
Art.346. Amplasarea utilajelor, îndeosebi a forjei, se va face astfel încât la transportul foilor de arc si al pieselor încãlzite sã nu se traverseze cãile de acces în atelier.
Art.347. Nicovala trebuie sã fie amplasatã astfel încât înãltimea ei sã nu depãseascã 0,65-0,75 m de la pardosealã pentru a se asigura conditii ca lucrãtorul sã aibã o pozitie normalã în timpul lucrului.
Art.348. Suportul de lemn al nicovalei trebuie prevãzut cu unul sau douã cercuri de otel. Tija trebuie sã fie prevãzutã cu locasuri pentru fixarea nicovalei cu ajutorul unor pene de otel. Nicovala va fi bine fixatã pe suportul de lemn.
Art.349. Arcurile asamblate si foile de arc din atelier vor fi asezate pe rastele rezistente, special proiectate si construite în acest scop.
Art.350. Utilajele actionate de motoare electrice vor fi dotate cu dispozitive de protectie si prevãzute cu grãtare de lemn pe pardosealã.
Art.351. Baia de cãlire în ulei va fi prevãzutã cu capac si hotã pentru evacuarea vaporilor inflamabili.
Art.352. Cuptorul termic trebuie sã fie prevãzut cu hotã pentru captarea si evacuarea  gazelor de ardere.
5.8.Atelierul de sudurã
Art.353. Se vor respecta prevederile de proiectare din "Norma specificã de securitate a muncii pentru sudarea si tãierea metalelor" în vigoare.
5.9.Utilaje pentru aschiere
Art.354. Se vor respecta prevederile de proiectare din "Norma specificã de securitate a muncii pentru prelucrarea metalelor prin aschiere" în vigoare.
5.10.Repararea caroseriilor auto
Art.355. Locul stabilit pentru efectuarea operatiilor de reparare a caroseriilor auto va fi amplasat la o distantã de cel putin 50 m  fatã de sursele de foc.
5.11.Atelier de repararea tapiteriei
Art.356. În atelierele de tapiterie trebuie sã se prevadã:
            -spatiu pentru desfacerea materialelor destinate reparãrii sau casãrii si pentru operatiile de scãrmãnat (lânã, pãr de cal, iarbã de mare etc.); în acest spatiu va fi asiguratã ventilatia mecanicã;
         -spatiu sau un loc separat, cu ventilatie localã, pentru curãtarea materialelor vechi, a perdelelor, a covoarelor etc.;
            -spatiu pentru lucrul la masinile de cusut si pentru operatiile de reparat si de montare.
Art.357. În atelierul de tapiterie, instalatia de iluminat electric si de fortã trebuie sã fie de tip antiex.
Art.358. Încãlzirea atelierului se va face prin instalatii cu apã caldã sau de aburi, de joasã presiune.
5.12.Bancul pentru verificarea pãrtilor componente ale instalatiei electrice a autovehiculelor
Art.359. Bancurile de probã si de lucru vor fi astfel amplasate încât sã permitã trecerea, efectuarea probelor si lucrul în atelier, în conditii corespunzãtoare.
Art.360. La instalarea bancului se va avea în vedere:
            -pardoseala încãperii sã fie rezistentã, nefiind necesarã o fundatie specialã;
            -sã fie asezat stabil; 
            -sã fie accesibil din toate pãrtile, cu exceptia pãrtii din spate.
Art.361. Cablurile de încercare vor fi prevãzute cu cap terminal si  clemã de prindere.
5.13.Reconditionarea bateriilor de acumulatoare
Art.362. Peretii încãperilor în care se executã reconditionarea bateriilor de acumulatoare (reparare, încãrcare) vor fi astfel construiti si tratati încât sã prezinte o suprafatã lipsitã de pori si usor de curãtat cu apã.
Art.363. Pardoseala acestor încãperi trebuie sã fie netedã si rezistentã la foc, construitã din mozaic sau plãci antiacide, care sã permitã spãlarea cu usurintã, mentinerea în stare umedã si scurgerea permanentã a lichidelor (având pantã de scurgere spre un sifon de pardosealã). Pardoseala din lemn este interzisã.
Art.364. Usile si ferestrele încãperilor vor fi metalice, vopsite cu vopsea antiacidã, pentru a fi protejate împotriva vaporilor.
Art.365. Instalatia electricã de iluminat din încãperi va fi de tip antiex.
Art.366. În cazul lucrãrilor care necesitã iluminat local (citirea densimetrului, voltmetrului etc.) se vor utiliza lãmpi portative de tensiune de 24 V, cu glob etans, montate la prize electrice instalate în afara încãperii respective. Cablul de alimentare trebuie sã reziste la acizi.
5.14.Atelier pentru încãrcarea bateriilor de acumulatoare
Art.367. Toate încãperile atelierului vor fi dotate cu instalatie de ventilatie mecanicã. Întrucît substantele nocive care se degajã în încãpere sunt mai grele decât aerul, gurile de absorbtie ale instalatiei de ventilatie localã vor fi amplasate aproape de nivelul solului si cât mai aproape de sursa de emitere a noxelor. Este indicat sã se asigure functionarea instalatiei de încãrcare a acumulatoarelor concomitent cu functionarea ventilatiei.
Art.368. Încãperile atelierului pentru încãrcarea bateriilor de acumulatoare trebuie sã aibã încãlzire centralã cu conducte sudate.
Art.369. În încãperea în care se face verificarea, demontarea, repararea si montarea bateriilor de acumulatoare se va prevedea o chiuvetã cu robinet dublu-serviciu pentru spãlarea pardoselei si mentinerea ei în permanentã în stare umedã si pentru bãut si spãlat.
Art.370. Încãperea va fi prevãzutã cu scurgeri spre bazinele de colectare si neutralizarea apelor reziduale, care dupã neutralizare vor fi evacuate pe reteaua comunã de canalizare.
Art.371. Încãperea  destinatã statiei de încãrcare electricã trebuie sã fie prevãzutã cu locuri pentru conectarea bateriilor de acumulatoare la reteaua electricã de curent redresat.
Art.372. În încãperea atelierului de încãrcare în care se face prepararea solutiei acide, formarea electrolitului si umplerea cu electrolit a acumulatoarelor, trebuie sã existe bãi cu instalatie de apã curentã, cu suporturi pentru spãlarea plãcilor si a puntilor de legãturã a acumulatoarelor.
5.15.Atelierul de probat pompe de injectie si carburatoare
Art.373. Încãperea în care se fac probele pompelor de injectie si carburatoarelor va fi construitã din materiale incombustibile. Pardoseala va fi din material nealunecos, care sã nu producã scântei prin lovire. Încãperea va fi bine iluminatã, iar instalatia electricã de iluminat va fi de tip antiexploziv.
Art.374. Standul de verificare al pompelor de injectie si al carburatoarelor trebuie prevãzut cu apãrãtori împotriva stropirii cauzate de aparitia neetanseitãtilor accidentale.
Art.375. Prizele si întrerupãtoarele electrice vor fi de asemenea de tip antiexploziv, iar când aceasta nu se poate realiza,  ele vor fi montate în afara atelierului.
Art.376. Se interzice încãlzirea atelierului cu încãlzitoare cu flacãrã deschisã. Încãlzirea se face numai cu radiatoare cu apã caldã.
Art.377. Deschiderea usii atelierului trebuie sã se facã numai în afarã.
Art.378. Aparatele pentru centicubat si verificat pompele de injectie vor fi instalate într-o încãpere separatã .
5.16.Atelierul de reparat radiatoare si rezervoare
Art.379.  Spatiul pentru reparat radiatoare si rezervoare va fi prevãzut cu instalatie de apã si de scurgere la canal. Pardoseala va fi din ciment sau mozaic si va fi acoperitã cu grãtare din lemn.
Art.380. Se vor prevedea bãi pentru  spãlare, pentru probã de presiune si de dezincrustare, dotate cu mijloace mecanizate pentru manipularea radiatoarelor si rezervoarelor prevãzute cu conducte de scurgere si de alimentare.
Art.381. Ventilatia se va asigura numai cu ajutorul vantilatiei mecanice. La baia pentru probe sub presiune si la locurile de muncã unde se executã lucrãri de sudare sau lipire, se vor amenaja instalatii de ventilatie localã (hote) pentru evacuarea noxelor rezultate din procesul de muncã.
5.17.Atelierul de vulcanizare
Art.382. Încãperea în care se executã operatiile de pregãtire va fi încãlzitã numai cu corpuri de încãlzire fãrã aripioare, iar pardoseala si peretii vor fi  în asa fel realizati încât sã permitã o curãtare usoarã.
Art.383. Locurile de muncã trebuie prevãzute cu grãtare de lemn asezate pe pardosealã.
Art.384. Instalatiile sub presiune vor fi prevãzute cu aparate de mãsurã si control si supape de sigurantã.
Art.385. Polizoarele vor fi prevãzute cu exhaustoare pentru captarea si evacuarea pulberilor si cu dispozitive de protectie.
Art.386. Polizarea cauciucurilor se va face cu un dispozitiv anume construit, menit sã usureze efortul muncitorilor, iar pãrtile exterioare în miscare ale dispozitivelor vor fi protejate cu apãrãtori solide de metal.
Art.387. Pentru scoaterea cauciucului de pe jantã atelierul se va dota cu un dispozitiv specializat.
Art.388. Presele de vulcanizat vor fi dotate cu termometre.
5.18.Atelierul de vopsitorie
Art.389. Atelierul de vopsitorie va fi amplasat, construit si amenajat în conformitate cu prescriptiile de proiectare din "Norme specifice de securitate a muncii pentru activitatea de vopsire".
5.19.Încãperi pentru rodajul la banc al motoarelor
Art.390. Standurile pentru rodajul motoarelor se vor amplasa în încãperi separate la finele liniilor tehnologice, respectându-se distantele impuse de normele PSI. Se vor aplica mãsuri corespunzãtoare de fonoizolare pentru a reduce zgomotul în limitele prescrise de Normele generale de protectie a muncii.
Art.391. Pardoselile încãperilor standurilor de probã si rodaj vor fi realizate din materiale rezistente, neinflamabile, cu suprafata planã antiderapantã si rezistentã la actiunile agentilor chimici.
Art.392. Tablourile electrice generale vor fi de tip antiex sau vor fi amplasate în afara încãperii. Materialele si aparatele electrice folosite în standurile de rodaj motoare vor fi de tip antiex.
Art.393. Pentru reducerea transmiterii vibratiilor motoarelor si ale instalatiilor de actionare, acestea trebuie sã fie montate pe fundatii separate, izolate de pardoseala încãperii.
Art.394. Conductele tehnologice de alimentare vor fi amplasate în canale prevãzute cu sifoane de scurgere racordate la decantoare sau la canalizare, cu conditia denocivizãrii apelor reziduale înainte de deversare. Canalele vor fi acoperite cu capace rezistente si asigurate împotriva deplasãrilor. Conductele care pleacã din rezervoarele de combustibili sau lubrifianti vor fi prevãzute, pentru sigurantã, cu douã robinete de închidere montate în serie în locuri accesibile. Aceastã mãsurã se va aplica si la locul de alimentare al standului. La îmbinãri se vor folosi garnituri din cauciuc rezistente la actiunea mediului, temperaturii de regim si hidrocarburilor. Conductele de alimentare cu combustibili ale standurilor se vor amplasa opus conductelor de esapare ale motoarelor, cu care nu trebuie sã vinã în contact.
Art.395. Dacã se prevede atelier de remedieri, acesta trebuie sã fie dotat cu un banc de lucru, canal de revizie, instalatie de ridicat, instalatie de evacuare a gazelor esapate si instalatie de ventilatie naturalã.
Art.396. Standurile de rodaj vor fi prevãzute cu instalatii de ridicat si transportat.
Art.397. Încãperile în care se executã rodajul pe stand al motoarelor cu combustie internã vor fi dotate cu urmãtoarele:
            -instalatie de legare la pãmânt a tuturor pãrtilor metalice;
            -instalatii de alimentare centralizatã cu combustibili, uleiuri etc.
       Instalatiile de alimentare cu combustibil si uleiuri trebuie sã fie etanse; nu se admite alimentarea manualã a motoarelor în incinta standurilor de probã. Se interzice lucrul la standul de rodaj dacã are scurgeri de carburant;
            -instalatie de rãcire cu apã a motoarelor si frânelor;
          -instalatii de captare si evacuare a gazelor arse de la esapamentul motoarelor;  gazele vor fi evacuate direct în exterior prin tuburi etanse, amplasate în canale din beton prevãzute cu pante de scurgere si ventilatie;
            -instalatii de ventilatie generalã a încãperii (evacuare si introducere aer), pentru eliminarea scãpãrilor de gaze si crearea unui microclimat corespunzãtor în limitele prevãzute de Normele generale de protectie a muncii;
          -instalatii speciale pentru evacuarea scurgerilor necontrolate de combustibil, de la motor, în decantoare amplasate în afara clãdirii, care vor fi ferite de scântei si orice altã surse de aprindere. Este indicat ca evacuarea sã se facã prin cãdere liberã, evitându-se evacuãrile prin pompe. Aceastã prevedere se va respecta si la sistemele de alimentare cu combustibili  si lubrifianti.
5.20.Spatii pentru umflarea pneurilor
Art.398. Umflarea pneurilor în incinta unitãtilor se va face numai în locuri special amenajate în acest scop, amplasate astfel încât accesul autovehiculelor sã fie usor, fãrã manevre complexe la intrare sau iesire. Spatiul destinat acestor operatii va fi protejat contra intemperiilor. Este interzisã amplasarea locului pentru umflarea pneurilor în incinta halelor de întretinere si reparatii, în atelier sau în spatii restrânse.
Art.399. Locul pentru umflarea pneurilor va fi dotat obligatoriu cu dispozitive de protectie fixe sau mobile împotriva sãririi cercului si va avea asiguratã sursa de aer comprimat având posibilitatea mãsurãrii presiunii aerului cu ajutorul unui manometru.
Art.400. În cazul în care punctul pentru umflarea anvelopelor nu dispune de racord la instalatia centralizatã de aer comprimat a unitãtii, sursa de aer se va asigura de cãtre un compresor propriu, amplasat într-o încãpere separatã si care va asigura toate presiunile admise din anvelope ce echipeazã autovehiculele din unitatea respectivã. De asemenea, compresorul va fi dotat cu supapã de sigurantã, cu presostat si cu manometru de presiune, care va avea marcatã presiunea maximã.
Art.401. Becurile de iluminare vor fi prevãzute cu globuri protejate de grãtare metalice.
Art.402. Cuplajul motor electric-compresor trebuie prevãzut cu dispozitive de protectie.
5.21.Statia de gresare si schimb de ulei
Art.403. Operatiile de ungere si schimbul de ulei la autovehicule se vor efectua numai în locuri special amenajate pentru aceste lucrãri.
Art.404. Canalele de gresare si schimb de ulei vor îndeplini aceleasi conditii ca si la canalele de revizie din halele de întretinere si reparare a autovehiculelor, prevãzute în prezentele norme. La aceste canale se vor prevedea conducte pentru captarea uleiurilor scurse de la autovehicule în rezervoare special destinate, amplasate în afara locului de gresare.
Art.405. Pardoseala statiei de gresare si schimb de ulei va avea suprafata planã si usor de întretinut si va fi din materiale rezistente, neinflamabile.
Art.406. Tablourile electrice de distributie vor fi prevãzute cu carcase metalice, iar acestea vor fi legate la pãmânt.
Art.407. Înstalatiile electrice de iluminat si aparatele electrice folosite în interiorul statiei trebuie sã aibã grad de protectie minim IP/54.
Art.408. Conductele din încãpere vor fi vopsite în culori distincte, în conformitate cu prevederile reglementãrilor existente în acest sens.
5.22.Centrale termice
Art.409.  Se vor respecta prevederile de proiectare din :
            -"Normele specifice de securitate a muncii pentru productia energiei termice";
            -"Normele specifice de securitate a muncii pentru transportul, distributia si utilizarea energiei termice".
5.23.Canalizarea apelor reziduale
Art.410. Se vor respecta prevederile de proiectare din "Normele specifice de securitate a muncii pentru evacuarea apelor uzate rezultate de la populatie si din procesele tehnologice".
5.24.Statii de alimentare cu carburanti si lubrifianti
Art.411. Amplasarea, amenajarea, organizarea si dotarea statiilor de alimentare cu combustibili si lubrifianti se vor efectua în conformitate cu prescriptiile de proiectare din "Normele specifice de securitate a muncii pentru desfacerea produselor petroliere".
5.25.Statii pentru producerea si distribuirea aerului comprimat
Art.412. Se vor respecta prevederile de proiectare din "Norme specifice de securitate a muncii pentru producerea aerului comprimat" precum si "Prescriptiile tehnice  pentru proiectarea, executarea, instalarea, exploatarea, repararea si verificarea   recipientelor   metalice  stabile  sub presiune C 4 -90" colectia ISCIR.
1
Sârma de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă netedă
2
STAS 6482/380
Sârmă de oţel şi produse din sârmă pentru beton precomprimat. Sârmă amprontată
3
SREN100021:1994
Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 1: Metoda de încercare la temperatura ambiantă
4
SREN100025:1996
Materiale metalice. Încercarea la tracţiune. Partea 5: Metode de încercare la temperatură ridicată
5
STAS660578
Încercările metalelor . Încercarea la tracţiune a oţelului beton, a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat.
6
SR ISO7801:1993
Materiale metalice. Sârme. Încercarea la îndoire alternantă
7
STAS 10107/090
Construcţii civile şi industriale . Calculul şi alcătuirea elementelor structurale din beton, beton armat şi beton precomprimat.
8
STAS 127588
Încercări pe betoane. Încercări pe betonul întărit. Determinarea rezistenţelor mecanice.
9
STAS 179988
Construcţii de beton, beton armat şi beton precomprimat. Tipul şi frecvenţa verificărilor calităţii materialelor şi betoanelor destinate executării lucrărilor de construcţii.
10
STAS 175988
Încercări pe betoane. Încercări pe betonul proaspăt. Determinarea densităţii aparente, a lucrabilităţii, a conţinutului de agregate fine şi a începutului de priză.
11
STAS 6657/189
Elemente prefabricate de beton. Beton armat şi beton precomprimat. Condiţii tehnice generale de calitate.
12
STAS 6657/289
Elemente prefabricate de beton. Beton armat şi beton precomprimat. Reguli şi metode de verificare a calităţii.
13
STAS 6657/389
Elemente prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat. Procedee, instrumente şi dispozitive de verificare a caracteristicilor geometrice.
14
STAS 1289490
Principii ergonomice generale de concepere a sistemelor de muncă
15
STAS 12604/590
Protecţia împotriva electrocutărilor. Instalaţii electrice fixe. Prescripţii de proiectare, execuţie şi verificare.
16
SREN2922/1997
Securitatea maşinilor. Concepte de bază, principii generale de proeictare. Partea 2: Principii şi condiţii tehnice
17
STAS 297/292
Culori şi indicatoare de securitate. Reprezentări

ANEXA 3

Terminologia utilizată la lucrările de beton precomprimat

În această listă se defineşte principala terminologie specifică, utilizată la executarea lucrărilor de beton precomprimat:
Precomprimare: acţiune prin care se introduce întrun element de construcţie o stare iniţială de eforturi.
Armătură pretensionată: armătura în care, înainte de aplicarea încărcăturilor exterioare, se introduc eforturi iniţiale de întindere şi prin care se realizează precomprimarea.
Pretensionare: operaţia prin care se introduc eforturi iniţiale de întindere în armătura pretensionată (preîntinsă sau postîntinsă).
Armătura preîntinsă: armătura pretensionată care este întinsă şi blocată, înainte de turnarea elementului, între puncte fixe, pe cuple sau cofraje rigide, capabilă să preia efortul din această armătură până la transfer. Armătura preîntinsă este aderentă şi conlucrează cu betonul de la întinderea acestuia; transferul se efectuează după ce betonul a atins rezistenţa prescrisă.
Armătura postîntinsă: armătura pretensionată care este aşezată fie în canale prevăzute în interiorul secţiunii elementului, fie la exteriorul acestuia şi care, după ce betonul a atins rezistenţa prescrisă, se pretensionează cu dispozitive speciale care se reazemă direct pe element. Transferul se realizează concomitent cu pretensionarea, iar blocarea se efectuează la sfârşitul acestei operaţii. Realizarea aderenţei armăturii postîntinse se face după pretensionare , prin injectare, betonare sau torcretare.
Blocaj: piesă specifică metalică, de inventar, în care se fixează armătura preîntinsă pe culee sau cofraje rigide, după pretensionare.
Ancoraj: piesă specială, metalică sau din beton armat, în care se fixează armătura postîntinsă pe elementul de construcţie după tensionare.
Blocare: operaţie efectuată la sfârşitul pretensionării, prin care se fixează armătura preîntinsă în blocaje şi armătura postîntinsă în ancoraje.
Transfer: acţiunea de transmitere a efortului din armătura pretensionată asupra elementului de construcţie ce se comprimă.
Efort unitar de control: efortul unitar de întindere introdus la pretensionare în armătura pretensionată.
Forţa de control: forţa corespunzătoare efortului unitar de control aplicată armăturii sau grupului de armături pretensionate la care operaţia de pretensionare se face simultan, cu acelaşi dispozitiv.
Zona de ancorare: porţiune dintrun element de beton precomprimat pe lungimea căreia efectul forţei de precomprimare se transmite pe întreaga acţiune transversală, realizânduse conform ipotezelor de calcul, o repartiţie liniară a eforturilor unitare normale în beton.
Teaca: piesă tubulară din bandă de oţel, ţeavă de pvc sau oţel, cu care se realizează turnarea betonului în canalele de la interiorul secţiunii elementului, în care se află armătura postîntinsă.
Teaca înglobată: teacă nerecuperabilă, care rămâne în beton după întărirea acestuia.
Teaca extrasă: teacă recuperabilă, care se extrage din beton înainte de întărirea acestuia.
Fascicul: armătură postîntinsă alcătuită dintrun grup de armături (sârme, toroane) paralele, care se pretensionează cu aceleaşi dispozitive şi se blochează în aceleaşi ancoraje.
Alungire de control: alungirea armăturii pretensionate corespunzătoare efortului unitar de control şi lungimea armăturii dintre dispozitivele cu care se face pretensionarea.
Fişa de pretensionare: formular în care se înscriu datele tehnice necesare executării precomprimării unui element, precum şi rezultatele măsurătorilor efectuate la operaţia de pretensionare.
Pierdere de tensiune: scăderea eforturilor din armătura pretensionată, în lungul traseului acesteia, în cursul operaţiei de pretensionare sau în timp.
Injectare: operaţia de introducere sub presiune a unui amestec (de regulă pastă de ciment) în canalele în care este aşezată armătura postîntinsă, operaţie având ca scop atât realizarea aderenţei acestei armături cât şi protecţia ei împotriva coroziunii.
Fişa de injectare: formular în care se înscriu datele tehnice referitoare la executarea injectării, precum şi rezultatele măsurătorilor efectuate la operaţia de injectare.
Declavetare: desprinderea sârmelor din ancoraje.

ANEXA 4

Ghid de terminologie de securitate a muncii. Noţiuni de bază

1. Accident de muncă: accident prin care se produce vătămarea organismului uman în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea sarcinilor de muncă.
2. Dispozitiv de protecţie: dispozitiv care reduce sau elimină, singur sau în asociere cu un protector, riscul de accidentare.
3. Echipament individual de lucru: totalitatea obiectelor de îmbrăcăminte şi alte acesorii, cu care este dotat salariatul în procesul de muncă, în scopul prevenirii uzurii premature sau murdăririi obiectelor personale.
4. Echipament de muncă: orice maşină, aparat, dispozitiv, mecanism, unealtă sau instalaţie etc., utilizate în timpul muncii.
5. Echipament individual de protecţie: totalitatea mijloacelor individuale de protecţie cu care este dotat executantul în timpul îndeplinirii sarcinii de muncă, în vederea asigurării protecţiei sale împotriva pericolelor la care este expus.
6. Instructajul de securitate a muncii: modalitate de instruire în domeniul securităţii care se desfăşoară la nivelul unităţilor şi are ca scop însuşirea de către salariaţi a cunoştinţelor şi formarea deprinderilor impuse de securitatea muncii, specifice activităţii pe care o realizeză sau urmează a o realiza.
7. Instrucţiuni specifice de securitate a muncii: componentele sistemului de reglementări în domeniul securităţii muncii ale căror prevederi sunt valabile numai pentru activităţile desfăşurate în cadrul unei unităţi; elaborarea lor, de către unităţi (prin efort propriu sau în colaborare cu institute specializate), este obligatorie atunci când normele generale şi specifice de securitate a muncii nu acoperă totalitatea activităţilor desfăşurate în unitate, sau voluntar, atunci când patronul consideră necesar pentru îmbunătăţirea securităţii muncii detalierea şi completarea normelor cu unele prevederi specifice unităţii.
8. Instrucţiuni de utilizare: instrucţiuni a căror elaborare este obligatorie pentru orice produs, constituind parte integrantă exdocumentaţiei pentru certificarea produsului şi prin care, producătorul, trebuie să prezinte toate informaţiile necesare utilizării produsului în conformitate cu scopul pentru care a fost creat şi asigurării securităţii muncii.
9. Mijloc individual de protecţie: mijloc de protecţie (protector) destinat pentru protecţia unui singur executant şi care se aplică asupra acestuia.
10. Noxă (sinonim: factor nociv): agent fizic, chimic sau biologic cu acţiune dăunătoare asupra organismului, în mediul luat în considerare.
11. Prevenire: ansamblul procedeelor şi măsurilor luate sau planificate la toate stadiile de lucru pentru evitarea pericolelor sau reducerea riscului.
12. Risc: probabilitate asociată cu gravitatea unei posibile leziuni sau afectarea sănătăţii, întro situaţie periculoasă.
13. Factori de risc: factori (însuşiri, stări, procese, fenomene, comportamente) proprii elementelor componente ale sistemului executant sarcină de muncă mijloace de producţie mediu de muncă , ce caracterizează riscurile proprii acestor elemente şi care, conducând la o disfuncţie a sistemului pot provoca accidente de muncă sau boli profesionale.
14. Risc profesional: risc În procesul de muncă.
15. Situaţie periculoasă: orice situaţie în care o persoană este expusă unuia sau mai multor pericole.
16. Substanţă periculoasă: o substanţă care, în virtutea proprietăţilor sale chimice sau fizicochimice, poate constitui un pericol.
17. Zonă periculoasă a unui echipament de muncă: orice zonă situată în interiorul sau în jurul echipamentului de muncă în care o persoană este expusă riscului de leziune sau afectare a sănătăţii.
NOTĂ: Pericolul care generează riscul înfăţişat în această definiţie:
- poate fi permanent prezent pe durata funcţionării prevăzute a echipamentului de muncă (deplasarea elementelor mobile periculoase, degajare de substanţe periculoase, arc electric în timpul fazei de sudură etc.) sau:
- poate apărea neaşteptat (pornire neintenţionată/neprevăzută etc)

Niciun comentariu:

Trimiteţi un comentariu